Săptămāna 9 – 15 iunie 2005, numărul 137

ANCHETĂ


Caile necunoscute ale aurului dacic



de Stefan Ciocan, Ciprian Iancu


Adrian Nastase si Ioan Talpes au cumparat bratari dacice de la traficantii din Muntii Orastiei. Cel putin asa reiese din declaratia data anchetatorilor de liderul unei grupari de crima organizata arestat marti la Deva. Iulian Ceia, capul retelei de infractori, este acuzat de trafic cu obiecte de patrimoniu, proxenetism, lipsire de libertate si alte fapte penale. Surse judiciare din anturajul anchetatorilor ne-au informat ca acesta a declarat īn cursul anchetei ca a vāndut doua bratari de aur descoperite īn vecinatatea cetatilor dacice lui Nastase si Talpes cu 30, respectiv 40 de mii de euro. Specialistii afirma ca bratarile pe care le-ar fi achizitionat cei doi politicieni par a fi mai valoroase chiar decāt „Closca cu puii de aur” aflata īn tezaurul Romāniei. Iulian Ceia este prieten foarte bun cu fostul consilier al lui Ion Iliescu, deputatul Dan Iosif, care a primit cadou, la rāndul sau, de la el obiecte de provenienta dacica.




Cautatorii de comori sunt prea putin impresionati de ruine, doar atrasi de bogatiile pe care acestea le pot ascunde

Activitatea cautatorilor de comori, care „sapau” din greu īn perimetrul cetatilor dacice din Muntii Orastiei a fost permanent ignorata de oamenii legii, desi era foarte cunoscuta de locuitorii judetului Hunedoara. Saptamāna trecuta politistii de la Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog au reusit sa retina un grup de traficanti bine organizat care a descoperit si vāndut mai multe obiete de aur si argint provenite din perioada dacica. Dupa declaratiile traficantilor arestati, doua asemenea obiecte, mai precis doua bratari din aur, au ajuns la doi politicieni celebri pentru colectiile de arta pe care le detin, Adrian Nastase si Ioan Talpes


O parte dintre obiecte au ramas īn tara


Īntrebat īn ce context a declarat Iulian Ceia ca doua din bratarile dacice au ajuns la Adrian Nastase si Ioan Talpes, fara sa nege existenta unei astfel de declaratii, procurorul general-adjunct al Parchetului de pe lānga Curtea de Apel Alba, Augustin Lazar, cel care coordoneaza ancheta īn acest caz, a declarat: „Nu facem comentarii pe aceasta tema, cel putin deocamdata. Se presupune ca o parte dintre bratari au luat calea Bucurestiului, mai precis, sa fi fost cumparate de colectionari care stiau sau nu destul de bine ce anume cumpara. Speram īnsa ca cei la care se afla acum obictele sa fie oameni de buna credinta si sa vina cu ele si sa ni le predea. Exista informatii conform carora unele dintre bratari nu au fost scoase īnca din tara”. La rāndul sau, presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, ne-a declarat ca nu este interesat de obiecte dacice. „Nu stiu despre ce este vorba si nu am cumparat nici un fel de bratara dacica si nu ma intereseaza bratarile dacice”, a afirmat Nastase. Ioan Talpes este plecat din tara si nu a putut fi contactat pentru a confirma daca a cumparat o asemenea bratara de la traficanti.


Mai sunt si alti traficanti


Directorul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, Adriana Pescaru, spune ca le-a atras atentia politistilor asupra jafului din Muntii Orastiei īnca din 1996, dar nu s-a ales cu indiferenta, la īnceput, apoi chiar cu amenintari: „Īnca de la īnceputul fenomenului eu am tot spus ca trebuie avut grija la ce se īntāmpla. Legi pentru protectia patrimoniului au īnceput sa apara īnca din 2000, dar tot nu s-a facut mare lucru. Am facut interventii peste interventii pentru ca, la un moment dat, sa fiu apostrofata amenintator chiar de oameni de politie care-mi reprosau ca de ce m-am apucat eu sa-i filmnez pe cautatorii de comori din zona”. Īn opinia Adrianei Pescaru, cei 12 indivizi cercetati acum pentru traficarea comorilor din aur nu sunt toti care ar merita sa ajunga dupa gratii: „Din informatiile noastre numai īn judet mai sunt īnca pe atātia care au scos obiecte din zona. Sa nu mai vorbim de cei din tara sau de cei care vin pentru braconaj istoric din strainatate. Fenomenul este departe de a se diminua. Exista īnca o activitate intensa īn zona. Recent am urcat pe un platou din apropierea cetatii dacice de la Costesti (situata tot īn Muntii Orastiei) si am descoperit peste 30 de gropi numai acolo, gropi sapate, sigur, de persoane care au cautat obiecte de valoare”.


Valoare de nepretuit


Imediat dupa arestarile efectuate saptamāna trecuta, seful Serviciului de Protejare a Patrimoniului Cultural National din cadrul IGP, comisarul – sef Aurel Condrut, a declarat ca cele 15 bratari dacice (īn greutate totala de aproximativ 20 de kilograme) care ar fi fost traficate de īnvinuiti sunt mai valoroase chiar decāt „Closca cu puii de aur” Directorul Muzeului din Deva, Adrian Pescaru, īntāmpina aceasta afirmatie cu un usor scepticism, mai ales ca pāna acum arheologii nu au descoperit bratari dacice din aur deoarece metodele de cercetare sunt diferite: „Noi nu sapam gropi adānci. Crecetarea se face stratificat, urmarim contextul īn care apare orice obiect. Pāna acum nici un arheolog nu a descoperit decāt bratari masive din argint, nu din aur. E greu de spus ce valoare au acele bratari daca pāna acum eu nu am vazut absolut nici una. Īn al doilea rānd, este vorba despre obiecte din perioade diferite, bratarile dacice sunt mai vechi cu secole bune decāt „Closca cu puii de aur”, asa ca, pentru moment īmi este greu sa ma pronunt care dintre tezaure este mai valoros”. Parerea exprimata de Dorin Alicu, cercetator īn cadrul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei Cluj – Napoca, sustine oarecum spusele lui Aurel Condrut: „ Eu credeam ca informatiile despre bratarile din aur sunt doar niste povesti. Aflu acum cu surprindere ca au existat. Este greu sa evaluezi daca nu ai vazut macar un obiect de acest fel, dar, daca cele descrise de organele de ancheta se adeveresc, nu īncape īndoiala ca sunt de o valoare inestimabila, posibil mai mare decāt a tezaurului „Closca cu puii de aur”, daca stam sa ne gāndim ca bratarile pot fi cu 1000 de ani mai vechi decāt acesta. Noi, arheologii, īncercam sa aflam ce reprezinta un obiect pentru perioada respectiva, indiferent daca este din aur, argint sau bronz”.


Dan Iosif: „Cred ca Ceia trebuia protejat”


Fostul consilier al lui Ion Iliescu, Dan Iosif, recunoaste ca este prieten cu Iulian Ceia, liderul grupului de infractori de la Deva. El considera ca acesta nu trebuia arestat pentru ca a contribuit substantial la eradicarea fenomenului criminal din judetul Hunedoara. Dupa cum povesteste Dan Iosif, anul trecut Iulian Ceia a denuntat activitatile ilegale ale unor politisti si unei bande rivale din Deva. Īn urma delatiunilor facute, la Bucuresti, de acesta si de cātiva politisti de buna credinta au foat facute o serie de arestari care au dus la eliminarea unei bande de infractori care actionau īn judetul Hunedoara. Īn acest fel Iulian Ceia si-a eliminat concurenta si a pus māna si pe afacerile „concurentei”

  • Īl cunoasteti pe Iulian Ceia?
    Dan Iosif: Da īl cunosc, si daca ma īntrebati ce parere am despre arestarea lui pot sa spun ca nu e corecta, din punctul meu de vedere. El a contribuit la retinerea sefului politiei Deva, la destituirea procurorului general Hunedoara, are dusmani multi pe plan local.

  • Cum a contribuit el la aceste actiuni?
    Personal, cu stiinta autoritatilor. Mi se pare ca programul de protectie a martorilor functioneaza perfect īn cazul lui Iulian Ceia. L-au protejat sa nu-i mai poata da foc la masina, sa nu-i mai poata molesta nevasta.

  • Era cuprins Ceia īntr-un asemenea program de protectie a martorilor?
    Din punctul meu de vedere cred ca un om care te-a ajutat sa retii filiera mafiota din Hunedoara trebuia protejat. Atunci cānd l-au fugarit sa-l prinda politistii, cānd a trebuit sa vina la Bucuresti cu politistii onesti care trebuiau sa depuna martirie si pe baza declaratiilor lor au fost retinuti ceilalti politisti, a venit si m-a īntrebat: „Fac bine ce fac?”. Eu i-am spus: „Nu cred ca ai facut bine ce ai facut. Eu cred ca vei avea foarte multe de suferit din cauza asta”. Mi-a zis : „Nu-i adevarat, mi-au promis ca o sa fiu protejat”. Ce sa va spun. Daca el īntr-adevar s-a ocupat de chestiile astea, nu trebuia sa se tina cont de gestul bun pe care l-a facut. Eu nu am tinut partea nici unui revolutionar autentic care dupa aceia a comis infractiuni.

  • Aveti cunostinta despre o eventuala tranzactie cu bratari dacice din aur īntre Iulian Ceia, Adrian Nastase si Ioan Talpes
    Nu am idee despre asa ceva. Sincer va spun, nu cunosc nimic despre o tranzactie cu Ioan Talpes si Adrian Nastase. Ce pot sa va spun este ca eu am luat de la Iulian Ceia un opait dacic din lut ars si cāteva... un fel de sapa sau asa ceva. De ce? Pentru ca el a vazut la mine un alt opait de ceramica negru, vechi si mi-a adus cadou de ziua mea.

  • Dar nu v-ati īntrebat de unde are Ceia opaitul? Nici obiectele astea dacice nu se gasesc asa, la colt de strada.
    Chiar credeti. Eu am un opait de genul acela, dar mai frumos. Īl am cred ca de 55 de ani. E ramas din familie. Am un topor, care pare sa fie celtic si pe care bunicul meu l-a folosit la padure. Toti ardelenii īntr-un fel sau altul au asemenea obiecte. Faptul ca au nu este interzis, si nici faptul ca le-a comercializat nu stiu daca e interzis. E interzis sa organizezi retele de cautare si sa le scoti din tara. Cu asta nu sunt de acord. Eu am nenumarate obiecte de patrimoniu īn casa.





  • Săptămāna 9 – 15 iunie 2005, numărul 137