Săptămâna 9 – 15 iunie 2005, numărul 137

ANCHETĂ


Cuibul mafiotilor



de Ciprian Iancu


Recenta retinere a celor 12 indivizi acuzati ca ar fi traficat comori dacice cautate si descoperite ilegal în zona cetatilor din Muntii Orastiei întareste prostul renume pe care Deva, resedinta judetului Hunedoara, si l-a câstigat, si anume acela de „cetate a crimei organizate”. În ultimii ani mai multe scandaluri au zguduit opinia publica, asasinate în stil mafiot, politisti cu functii înalte aflati „mâna-n mâna” cu cei mai temuti interlopi, politicieni implicati în aceleasi dosare în care oameni de afaceri controversati erau acuzati de infractiuni grave si, mai nou, arestari în grup. Toate acestea s-au petrecut numai în ultimii cinci ani. Faradelegile mai vechi, desi nu sunt uitate de lume, sunt facute uitate de politisti si procurori, care sunt foarte ocupati pentru ca trebuie sa „recupereze” din cauza slabelor rezultate de la începutul noului mileniu, exemplul cel mai clar fiind cautatorii de comori care au activat nestingheriti din 1996 pâna în prezent, iar unii dintre ei abia acum sunt pusi sub acuzare.


În jurul Cetatii, mai precis în orasul de la poalele ei, au roit în ultimii ani fel de fel de indivizi putin spus dubiosi

Seria relativ recenta a evenimentelor socante în Deva a început în seara zilei de 30 noiembrie 2000. Atunci omul de afaceri Sorin Moldovan, membru de seama al PSD-ului local, favoritul pentru postul de prefect dupa ce partidul venea la guvernare, a fost împuscat în cap în timp ce iesea din cladirea în care-si avea biroul, situata în centrul orasului. Un glont în mâna, în timp ce încerca sa scape de necunoscutul care-l abordase, apoi un al doilea, în cap. Asasinul a disparut cu un Mercedes alb, gasit abia a doua zi undeva prin judetul Arad. Dupa o jumatate de an, anchetatorii s-au spalat pe mâini spunând ca cel care l-a ucis a fost Raul Opris, cel care l-a omorât pe politistul timisorean Sasa Disici. Asasinul s-ar fi sinucis pe parcursul operatiunii de retinere declansate de politisti. Concluzia procurorilor se bazeaza doar pe expertizele balistice ale pistolului care ar fi fost folosit în ambele cazuri. Dosarul a fost clasat pe motiv ca agresorul dorea doar sa-i fure masina lui Moldovan, un Jeep Grand Cherokee, însa reconstituirea evenimentului arata clar ca Sorin Moldovan fugea de cel care-l amenintase si ca a fost împuscat de la o distanta de 20 de metri.

Tandemul Man – Muntean

În 2003, Iosif (Puiu) Man, un controversat om de afaceri, a fost din nou bagat la arest, la scurta vreme dupa ce iesise din închisoare unde ajunsese în 2000 pentru omor din culpa (a accidentat mortal un tânar jandarm pe o trecere de pietoni în Hunedoara). De data aceasta, Man este cercetat pentru trafic cu masini de lux. Anchetându-l, procurorii Parchetului General au ajuns si la Mircia Muntean, primarul Devei, pe care l-au acuzat ca i-ar fi facilitat lui Man obtinerea unui teren din domeniul public, pe care, la scurta vreme, omul de afaceri l-a vândut cu 100.000 de dolari firmel Shell. Mircia Muntean s-a aparat atunci acuzând PSD-ul ca vrea sa-i plateasca astfel o polita: aceea ca a refuzat sa treaca la partidul lui Nastase (desi, la un moment dat a fost tentat sa o faca, dupa cum chiar el a recunoscut). În toamna lui 2003 Muntean a fost consemnat pe raza orasului vreme de 30 de zile. În sprijinul sau au sarit atât liberalii cât si democratii, care i-au organizat un mars si un miting de protest fata de anchetarea sa. La miting au fost prezenti si membri ai gruparii „Spuma” si „Bibanu”, în calitate de „simpli sustinatori” ai lui Mircia Muntean. Din nou, un detaliu scris negru pe alb arata o posibila apropiere a lui Iosif (Puiu) Man de Mircia Muntean. În contractul de vânzare – cumparare a terenului, vânzatorul a fost de acord sa primeasca doar 10.000 de dolari din suma totala, restul de bani urmând sa-i revina dupa ce Puiu Man obtinea avizele de constructie necesare, de la primarie. De ce lui Puiu Man i-ar fi fost mai usor sa obtina autorizatiile în cauza, decât unei firme cum este Shell?


Lucian Sârbu, „Spuma”, s-a bucurat ani la rând de statul de cap al lumii interlope


„Spuma” si „Bibanu” – primii cazuti

În octombrie anul trecut una dintre cele mai importante grupari de tip mafiot din Deva a fost trimisa dupa gratii. „Gasca” formata din grupul lasat în urma de Cornel Crâsnic, Margan - un alt interlop, fugit în Spania, aliata cu „trupa lui Pera”, era coordonata de Lucian Sârbu, zis „Spuma” si Constantin „Bumbaru”. „Bratul de fier” al grupului era „Pera” – Ovidiu Petru Ioiescu, iar protectorul era tocmai seful Politiei Deva, comisarul Ioan David – cel caruia interlopii îi spuneau „Taticu” sau „Bill” si caruia îi promiteau ca-l vor ajuta sa ajunga sef al Inspectoratului Judetean de Politie, deoarece dispun de influenta necesara, iar, uneori îi mai aduceau si „fetite”, dupa cum sustin procurorii care s-au ocupat de caz. Pe lânga santaj, lovire, grupul mai este acuzat si de proxenetism. Gruparea avea cele mai multe venituri din taxele de protectie impuse patronilor unor localuri din Deva. În scandalurile iscate de-a lungul ultimilor ani, victimele batute de oamenii lui Pera, erau abordate înca de la sectia de Urgente a Spitalului si „determinate”, cu vorba buna, cu bani sau cu alte amenintari, sa nu depuna plângeri. Personalul medical era si el sub influenta fricii de numele „Spuma” sau „Bibanu”. În acest caz au fost arestate 22 de persoane iar alte doua sunt judecate în stare de libertate. Procesul decurge anevoios, abia la începtul saptamânii trecute realizându-se procedura completa pentru ca judecatorii sa înceapa audierile. Dan Vasilie – „santajist” cu legitimatie În martie 2005, la un motel din Simeria, Dan Vasilie, caruia i se spune, mai simplu, Dan Vasile, a fost retinut de Serviciul de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog dupa ce a provocat un adevarat scandal. Anchetatorii sustin ca acesta i-a cerut patronului motelului în cauza 100.000 de euro, taxa de protectie de 25.000 de euro pe an, pe care, chipurile, i-a impus-o cu patru ani în urma, dar nu a încasat-o. Pe lânga bâte si cutite, asupra lui Dan Vasile a mai fost gasita si o legitimatie eliberata de Centrul National Antidrog, cu numarul 001. Verificarile au dovedit ulterior ca legitimatia era veritabila, dar Dan Vasile nu mai era membru al organizatiei internationale neguvernamentale. Totusi, pentru ca era pusa într-un suport de piele asemanator cu cele ale politistilor, având si o insigna asemanatoare, Dan Vasile trecea usor drept „ofiter – antidrog sub acoperire”. Cu doua saptamâni în urma, la Deva, s-au pus bazele unei asociatii a patronilor care au avut de suferit din cauza lui Dan Vasile. Și în cazul sau, procesul este abia la început.

Nasii aurului dacic

Despre Dan Vasilie se spune ca ar fi apropiat al lui Iulian Ceia, cel mai cunoscut dintre cei 12 indivizi arestati marti sub acuzatia ca ar fi traficat doua comori dacice – bratarile de aur masiv în greutate totala de 20 de kilograme. În acest caz procurorii nu au stabilit înca foatrte clar sistemul de lucru si nici acuzatiile care i se vor aduce fiecarui individ. Pe lânga prejudicierea patrimoniului national cultural, prin sustragerea bratarilor din zona cetatilor dacice, pe lista acuzatiilor generale se mai regasesc lipsirea ilegala de libertate, santajul si proxenetismul.





Săptămâna 9 – 15 iunie 2005, numărul 137