REPORTAJ

Hunedorenii, „bolnavi” de somaj

de Oana Bimbirica

În acest an, judetul Hunedoara va ajunge, din nou, într-o situatie limita, în ceea ce priveste numarul somerilor si al alternativelor oferite acestora de autoritati, pentru a nu muri de foame. Dupa ce, în urma cu aproximativ doi ani, piata muncii a suferit o puternica lovitura prin nenumaratele valuri de disponibilizari efectuate de mai multe firme din judet, printre care si societatea Siderurgica Hunedoara, situatia este pe cale sa se repete acum, însa cu o mai mare gravitate. Pâna la sfârsitul lui 2005, rândurile groase ale somerilor hunedoreni care nu mai primesc nici un fel de indemnizatie din partea statului se vor mari cu înca aproximativ 4500 de persoane, acestia fiind reprezentati de fostii angajati ai societatii Siderurgica Hunedoara, disponibilizati în anul 2003 si care, pâna în luna decembrie, vor iesi din platile compensatorii.


Pentru someri, statul tot face si drege, însa, economia precara a tarii, lipsa de bani de la bugetele locale, si absenta investitorilor importanti, combinate cu delasarea si chiar lipsa dorintei de a munci a celor fara slujbe, au adus Hunedoara în topul judetelor campioane la valoarea ratei somajului.



La data de 10 iunie, rata somajului în judetul Hunedoara a fost de 10,82 la suta , cifra materializata sub forma celor aproximativ 23.000 de someri întregistrati în evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Hunedoara. Dintre acestia, mai putin de jumatate mai primesc indemnizatie de la stat, restul traind de pe o zi pe alta sau muncind la negru prin tara sau în strainatate. Cele mai multe persoane aflate în cautarea unui loc de munca sunt în Hunedoara, localitate care va fi crunt lovita, în acest an, când numarul celor 4500 de someri existenti la ora actuala se va dubla, acestora alaturându-li-se disponibilizatii de la fostul combinat, care vor înceta sa mai primeasca plati compensatorii. Primii 175 de disponibilizati de la Siderurgica au iesit din platile compensatorii în luna mai, acestia vor fi urmati în iunie de alti 304 si în iulie de înca aproape 150 de persoane. „Vârful” disponibilizatilor hunedoreni care vor deveni someri, de aceasta data fara nici un ajutor de la stat, va fi în lunile august si octombrie, când înca peste 1400 de persoane îsi vor lua adio de la veniturile de completare pe care le-au primit timp de cel putin un an. Pe locul secund în topul campioanelor la somaj se afla orasul Hateg, cu 2674 de persoane fara un loc de munca, urmat de Orastie, cu 2646 de someri si de Petrosani cu 2263 de someri. De parca numarul somerilor deja existenti ar fi nesemnificativ, în 2005, în judetul Hunedoara au avut si vor mai avea loc disponibilizari prin concedieri colective. Daca în luna mai, peste 800 de hunedoreni si-au pierdut locul de munca pe aceasta cale, în iunie si iulie, AJOFM Hunedoara prognozeaza ca înca aproximativ 3200 de angajati vor ajunge someri, în urma aceluiasi proces.



Ce-i asteapta pe somerii hunedoreni, dupa ce nu mai primesc maruntisul de la stat, numit indemnizatie, este foarte incert. Cei mai dornici sa munceasca vor trece pragul AJOFM Hunedoara pentru a fi luati în evidenta, ca fiind în cautatea unui loc de munca, iar cei mai amarâti dintre ei, care nu mai au chiar nici o sursa de venit, ajung la mâna primariilor din localitatile de domiciliu pentru a primi ajutorul social prevazut de Legea 416. Altii, mai norocosi, pot sa lucreze timp de trei pâna la 12 luni, la munci comunitare, fiind platiti cu salariul minim pe economie si angajati de primarii. Pentru acest an, AJOFM Hunedoara are alocat pentru programele comunitare un buget de aproximativ 48 de miliarde de lei, suma din care mai este disponibil doar 20 la suta, restul fiind deja cheltuiti pe contractele încheiate cu primariile din judet. „Cele mai multe contracte pentru munci comunitare le-au încheiat primariile din Valea Jiului, însa nu lipsesc nici cele din alte localitati, cum ar fi Hunedoara sau Brad. De obicei aceste contracte se deruleaza pe o perioada de sase luni, între lunile aprilie si octombrie, sau noiembrie si martie. Toate primariile se grabesc sa încheie contracte pe timp de iarna, adica pe perioada noiembrie – martie, pentru ca atunci AJOFM asigura plata suta la suta a salarilor somerilor care vor fi angajati, dar si contravaloarea contributiilor la bugetul asigurarilor sociale”, a afirmat Vasile Iorgovan, directorul executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Hunedoara.



Pe lânga munca la sapat santuri, taiat garduri, curatat rigole, râuri, pasuni sau turnat betoane, asa numitele slujbe comunitare pe perioada determinata, AJOFM Hunedoara, adica statul, le mai da somerilor sansa de a contracta credite cu dobânda avantajoasa, pentru a-si începe o afacere. În plus, tot cu ajutorul acestor credite, somerii îsi pot gasi o slujba, deoarece acestea sunt acordate doar cu conditia ca, jumatate dintre locurile de munca create de cel care ia împrumutul, sa fie destinate somerilor. Totusi, în ciuda conditiilor drastice impuse pentru acordarea acestor credite, în anii trecuti AJOFM Hunedoara a fost nevoita sa solicite suplimentarea bugetului alocat, deoarece au fost multi doritori sa intre în posesia banilor, cu proiecte de afaceri eligibile. Conducerea AJOFM sustine ca, pâna acum, nu a primit bugetul alocat pentru aceste credite, aferent anului 2005, însa se asteapta ca repartizarea fondurilor sa se faca pâna cel târziu în luna iulie. Tot pentru a-si gasi o slujba, toti somerii sunt asteptati la bursele de locuri de munca, destinate tuturor categoriilor de persoane. Pâna acum, în judetul Hunedoara, au avut loc patru burse de locuri de munca, iar pâna la sfârsitul anului vor mai avea loc înca trei. Aceste evenimente nu prezinta însa foarte mare interes pentru someri, dat fiind faptul ca si locurile de munca oferite sunt putine sau sunt în domenii de care toata lumea se fereste, pentru ca nu sunt banoase.



Printre localitatile care în aceasta luna si în iulie se vor confrunta cu evenimente generatoare de someri se numara Hunedoara, Calan sau Petrosani, orase foarte afectate deja de excesul de forta de munca activa, dar neocupata. La fel ca si AJOFM, nici autoritatile din aceste localitati nu pot face foarte multe pentru a reduce rata somajului si a-i scapa de saracie pe cei fara un loc de munca. Primariile nu ofera locuri de munca, au doar obligatia de a cauta investitori si a le oferi acestora cadrul propice pentru a-si dezvolta afacerile si, ulterior, a angaja oameni. La Calan, exista deja peste 2000 de someri înregistrati în evidentele AJOFM, dintre care aproximativ 1400 mai primesc bani de la stat. E clar ca numarul celor care au iesit din plata si din baza de date a agentiei este cel putin dublu. În lunile iunie-iulie, numarul acestora va creste cu înca cel putin 30, acesta fiind numarul de persoane care vor fi disponibilizate de la câteva societati din oras, printre care se numara si SC Prelucrari Mecanice SA Calan. Primarul Adrian Iovanesc nu are foarte multe alternative pe care sa le ofere somerilor din oras. A încheiat si el un contract cu AJOFM pentru munci comunitare, oferind astfel o slujba unui numar de 150 de someri, însa acest contract a expirat în luna martie. „Avem întelegeri cu anumite firme care ne anunta când au nevoie de oameni, iar noi le comunicam acest lucru somerilor, prin intermediul Biroului de Consiliere pentru Cetateni (BCC). Apoi, îi ajutam cu actele si cu logistica necesara. S-ar putea face mult mai multe lucruri, daca ar fi investitori care sa vina si sa angajaze someri, pentru ca forta de munca este destula”, a afirmat primarul Calanului.



La Petrosani, lucrurile sunt la fel de grave, aceasta localitate fiind afectata de disponibilizarile din minerit. Si în acest an, în acest oras au fost disponibilizati peste 400 de persoane, iar în lunile urmatoare îsi vor mai pierde locul de munca înca cel putin o suta de angajati de la o serie de societati din zona. Primarul Carol Schretter nu poate face multe lucruri pentru someri. A încheiat contracte pentru slujbe comunitare pentru sase luni si cauta diverse posibilitati prin care sa le ofere un loc de munca, chiar si temporar, somerilor din localitatea pe care o cârmuieste. „Se va deschide în curând un santier pentru ecologizarea minei Dâlja, unde vor putea lucra 200 de oameni. Apoi, în toamna, timp de trei luni, alte aproximativ 30 de persoane fara o slujba vor putea lucra la amenajarea magazinului Profi care se va deschide pâna la sfârsitul anului, la Petrosani”, a mai spus Schretter. Pentru municipiul Hunedoara, alternativele generatoare de locuri de munca sunt aproape inexistente. Dupa fabrica de cabluri si câteva supermarketuri, unde au fost angajati o parte mica dintre somerii orasului, alti investitori de mare amploare nu se mai întrevad, deocamdata. Parcul Industrial a carui constructie este, deocamdata, sistata din cauza lipsei de fonduri, ar putea oferi, dupa finalizate si dare în folosinta, câteva sute de locuri de munca. De asemenea, în cazul în care municipalitatea va primi cei cinci milioane de euro pentru ecologizarea terenurilor administrate de societatea Ecosid, aceste lucrari ar implica înca 300 de persoane, ca sa nu mai vorbim de investitorii care ar fi atrasi de terenurile curate, care vor rezulta în urma acestei actiuni.