Se întâmpla, e drept, uneori, ca mintea noastra sa fie strabatuta „în lung si-n lat” de tulburatoare întrebari: de unde ne tragem? cine suntem? Exista numeroase înscrisuri pe aceasta tema, au fost formulate opinii asternute pe hârtie, dar totusi raspunsurile la aceste întrebari nu au aparut într-un mod multumitor. Orasul în care traim, locurile pe care calcam, toate sunt încarcate de istorie, farmec si mister. Pare ciudat a descoperi ca pe drumul parcurs zi de zi a existat cândva o asezare omeneasca. Ca acum câteva sute de ani, alti oameni calcau în picioare drumuri pietruite sau umblau prin colbul ulitelor, printre case care astazi asteapta sa fie descoperite de arheologi. Asa ca, am dat perdeaua timpului la o parte si am descoperit amprente ale preistoriei, chiar pe meleagurile pe care traim.

În judetul Hunedoara s-au facut mai multe descoperiri care pun în evidenta existenta unor importante asezari vechi. Fiecare coltisor ascunde un mister care se ofera a fi descoperit. Va propunem o scurta calatorie istorica de-a lungul judeutui. Prima oprire, la Deva.


Putini stiu ca în orasul de la poalele Dealului Cetatii, mai exact pe terenul Grupului Scolar de Constructii, au fost descoperite, înca din secolul al XIX-lea, urmele unor constructii cu ziduri din piatra si mortar de var identificându-se mai multe camere, unele cu instalatie de hipocaust (de încalzire cu aer cald), precum si un fragment dintr-o instalatie de apeduct (instalatie care serveste la transportarea apei de la locul de captare pâna la cel de folosire). Un astfel de apeduct construit din tuburi de lut si caramizi a fost gasit si pe strada Aurel Vlaicu. În cartierul Viile Noi, la capatul strazii Horia, unde era odata lotul Ocolului Silvic, s-au identificat urmele unei constructii romane, constând din multa piatra, caramizi, tigle, mortar si ceramica romana provinciala. La marginea de sud a Devei, în prelungirea strazii Vulcan, au fost descoperite urmele unei constructii izolate. Ele constau din numeroase materiale de constructii, printre care si piese ceramice pentru pavaj în forma de 8 si L. Tot la Deva, se mentioneaza si descoperirea temeliilor mai multor ziduri de piatra, cu dispunere paralela, amplasate pe fosta strada 23 August, actualul Bulevard 22 Decembrie. În cartierul devean Gojdu, s-au facut numeroase descoperiri cu caracter funerar, respectiv un monument din piatra cu doi lei afrontati si un Eros între ei. În acelasi loc s-au gasit temeliile unor constructii, iar alte descoperiri despre care se crede ca apartin aceluiasi complex au fost gasite la prima cotitura a drumului spre Harau. Cei mai multi arheologi au interpretat acest ansamblu ca o mare asezare agricola cu cimitirul ei. Totodata, în partea de sud est a Devei, în anul 1967 a fost cercetata o asezare formata dintr-o curte dreptunghiulara închisa cu zid de piatra, în interiorul careia se aflau trei cladiri, iar în exteriorul curtii alte doua constructii. Cladirile din interior erau o locuinta cu cinci încaperi, unele dotate cu instalatii de hipocaust si alte doua corpuri, fiecare cu mai multe încaperi cu rost de ateliere si locuinte pentru lucratorii fermei. Materialul arheologic descoperit indica existenta unui atelier de confectionat cutite din fier, opaite, fibule din bronz si altele. Ceramica a fost prezenta în cantitate mare, iar în doua dintre încaperi s-au gasit si fragmente dacice si un indiciu sigur despre folosirea mâinii de lucru autohtone la aceasta „ferma”. Carierele de piatra de pe dealul padurii Bejan sunt cunoscute de deveni. Acestea au functionat în epoca romana. De aici, se exploata augit – andezit de culoare rosie. Urmele de extractie mai erau vizibile în secolul al XIX –lea, iar în cariere au fost descoperite piese arhitectonice si unelte de fier. S-a gasit, de asemenea, si un altar închinat lui Hercules si Silvanus. În apropierea carierelor s-au observat urmele unor constructii considerate locuintele lucratorilor. Tot aici, s-au descoperit si obiecte de uz gospodaresc, vase din ceramica, pietre de râsnita.


Impresionant este faptul ca o mare parte din ruinele gasite au caracter funerar. Pâna si la Saulesti, unde acum este amplasat aerodromul, au fost gasite resturile mai multor morminte, între care un capac si un leu funerar. Se presupune ca aceste descoperiri provin dintr-o necropola de familie a unui proprietar a carui „casa” se întindea sub terasamentul caii ferate. Câtiva kilometri mai departe, pe teritoriul orasului Hunedoara, s-au gasit urmele unei asezari rurale si alaturi cimitirul ei. Din aceasta asezare provin mai multe descoperiri. Spre exemplu, lânga Castelul Corvinestilor au fost gasite resturi de constructii romane din care provin si caramizi stampilate. În urma cu aproape cinci decenii, lânga gara, la Cantonul spre Simeria, s-au gasit resturi ale unor sarcofage de caramida si un altar fragmentar care indica existenta unui alt cimitir din antichitate. Din apropierea dealului Sânpetru a fost ridicat un bogat material ceramic dacic si roman.


Itinerariul nostru continua. O scurta „halta” la Petrosani ne face sa credem ca pe teritoriul acestui oras a fost pastrata o adevarata comoara. Pentru ca, cele mai multe descoperiri mentionate constau în monede dacice si romane, toate gasite în apropierea garii. Aici s-au descoperit peste doua mii de monede de argint care provin de la împaratii Traian, Hadrian, Antonius, Marcus Aurelius, Gordian III si Filip Arabul precum si monede mai vechi, republicane. Tot în terasamentul caii ferate, între Petrosani si Livezeni, s-au gasit 15 monede de argint. În hotarul catre Petrila s-au descoperit monede din bronz mai vechi si monede de argint si arama din vremea Republicii, dar si o moneda de bronz cu reprezentarea podului de peste Dunare. Tot la Petrosani, sunt mentionate si urme de mine si spalatorii de nisip aurifer.


Poate cea mai înfioratoare descoperire este cea de la Brad. Pe o terasa a colinei Muncelu, în locul numit „la Petronesti” s-a gasit un mare cimitir. Din cercetarile facute, mai multi arheologi au tras concluzia ca aici mortii erau incinerati. Arderea mortilor se facea pe locul mormântului. Cenusa era aruncata în niste gropi cu o forma dreptunghiulara. În morminte erau puse si vase (cani, ulcioare, fructiere sau strachini), opaite, cuie si scoabe care apartineau celui mort. În apropierea cimitirului au mai fost gasite si câteva monumente funerare, un coronament cu doi lei, un cap de leu, un soclu de monument si patru stele cu inscriptii. Pe teritoriul orasului Brad se afla o parte dintr-o mare exploatare aurifera romana al carei centru se afla în zona Ruda –Brad si din care se cunosc descoperiri de ceramica, opaite si monede imperiale. Mina poate fi vizitata si în prezent. Amplasata undeva în apropiere de Gurabarza, zona este pustie. Urmele unei civilizatii apuse sunt evidente. Dovada fiind si o bisericuta amplasata acolo care dateaza din vremurile de început ale crestinismului. Urmele unor vestigii de epoca romana au fost observate si pe teritoriul orasului Hateg: ruinele unor constructii ridicate în zona, numeroase materiale tegulare, precum si statui si alte monumente funerare. Printr-o cercetare de suprafata, în anul 1977, au fost descoperite, undeva în punctul „Martin” situat deasupra orasului, fragmente de ziduri dintr-o constructie romana, caramizi, tigle si ceramica. În zona „Platou” aflata la iesirea din oras, la capatul unui drum s-a gasit o bucata dintr-un sarcofag roman. O mare parte a arheologilor au interpretat aceasta descoperire ca fiind un cimitir roman. Tot la Hateg, unde în prezent se afla „Gradina Bernard”, pe strada 23 august, la numarul 14, s-a descoperit un mozaic roman.



Pe teritoriul satului s-au descoperit, în mai multe zone, importante vestigii de epoca romana. Unele dintre ele ar putea reprezenta parti ale unei asezari rurale cu o dezvoltare deosebita. În zona „Grindanu”, situata pe partea stânga a soselei spre Subcetate, a fost observat si descris, înca de la mijlocul secolului al XIX– lea, un vast câmp de ruine. Prin cercetarile executate în anul 1971, s-au dezvelit, partial, ruinele uneia dintre cele mai mari vile rustice cunoscute în Dacia. Curtea vilei, împrejmuita cu zid de piatra, avea o suprafata de aproximativ 3 hectare, iar în interiorul ei au fost identificate cinci corpuri de cladire. Una dintre cladiri avea un plan dreptunghiular si ziduri din piatra de cariera si de râu. Au fost dezvelite doar trei încaperi, de dimensiuni mai mici, una dintre ele prevazuta cu instalatie de hipocaust si prezentând urmele unei refaceri sau modificari. Acest corp de cladire se pare ca era locuinta stapânului. Al doilea corp de cladire se afla la o distanta de 40 de metri de locuinta si era lucrat în aceeasi tehnica. Desi restrânse ca amploare, sapaturile din zona Grindanu au oferit informatii suficiente pentru clasificarea vilei. Tot în aceasta zona, la trei sute de metri de confluenta Râului Mare cu Valea Galbena s-au gasit, în anul 1974, urmele unor constructii, caramizi, tigle, olane, un prag de marmura si fragmente ceramice romane. Urmele unor constructii de epoca romana s-au gasit si pe terenul de fotbal din Sântamarie Orlea.