Dupa ce timp de trei ani s-a aflat doar în faza de proiect, Geoparcul Dinozaurilor din Tara Hategului exista acum, Guvernul recunoscând printr-o hotarâre, regimul de arie protejata a teritoriului pe care se întinde acest geoparc. Prin intrarea în legalitate a Geoparcului Dinozaurilor din Tara Hategului, judetul Hunedoara s-a îmbogatit cu înca o arie protejata, oarecum diferita de celelalte doua, Parcul National Retezat si Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina, însa nu de o mai mica importanta. Odata instituit cadrul legal pentru functionarea noului geoparc, nu mai ramâne decât stabilirea institutiei care sa administreze acest teritoriu si, lucrul cel mai greu si mai important, procurarea fondurilor necesare pentru dotari si pentru desfasurarea activitatii.
De ce a fost aleasa Tara Hategului drept teritoriu pentru acest geoparc, nu mai reprezinta un secret pentru nimeni, descoperirile spectaculoase facute aici, înca de la începutul anului 1900, ale unor situri pline cu resturi de dinozauri pitici, transformând aceasta zona într-una de mare atractie atât pentru public, cât si pentru specialisti. Prima semnalare a resturilor de dinozauri din Bazinul Hateg se datoreaza baronului Franz Nopcsa, ale carui mosii includeau unele dintre terenurile cele mai bogate în resturi de dinozauri, de la Sacel si Sânpetru. Acest baron a devenit unul dintre cei mai faimosi paleontologi din lume si a publicat numeroase lucrari referitoare la asociatia de vertebrate cretacice din Bazinul Hateg. Dupa descoperirile baronului, cercetarile în aceasta zona au fost reluate în anul 1977 de catre specialisti de la Universitatea din Bucuresti, iar acestea au adus completari importante si au dus la descoperirea unor specii noi de dinozauri pitici. De asemenea, în localitatileTustea, Pui sau Totesti au fost gasite areale de cuibarire ale unor astfel de animale, chiar si resturi de nou-nascuti, acestea reprezentând adevarate premiere pe plan mondial. O caracteristica a dinozaurilor din Tara Hategului este talia lor de doar 1-2 metri, niste pitici în comparatie cu lumea monstrilor de tip Jurassic Park. Explicatia consta în faptul ca, la sfârsitul Erei Mezozoice, Transilvania era o insula pierduta în nemarginirea Marii Thetys. Izolati, dinozaurii de aici au suferit o „miniaturizare”, numita de biologi „nanism insular”, de unde li s-a tras si denumirea de „dinozauri pitici”. Studierea zonei si strângerea datelor necesare din acest areal s-a facut prin intermediul unui parteneriat format din reprezentanti ai Universitatii din Bucuresti, ai Universitatii de Arhitectura „Ion Mincu”, Universitatii din Petrosani, Consiliului Judetean Hunedoara, consiliilor locale si primariilor localitatilor din Densus, General Berthelot, Totesti, Rachitova, Sântamarie Orlea, Baru Mare, Samizegetusa, Hateg, Salasu de Sus, Pui si Râu de Mori, toate acestea constituindu-se în Asociatia Geoparcului Dinozaurilor din Tara Hategului, organizatie neguvernamentala al carei rol principal îl constituie crearea si administrarea celor 102.392 de hectare, suprafata pe care se întinde geoparcul. În prezent, se cunosc zece specii diferite de dinozauri din Bazinul Hategului, alaturi de zece de alte vertebrate, peste 20 de specii de gastropode, zece specii de ostracode si peste 30 de specii diferite de plante. Acestea au fost suficiente pentru ca specialistii sa poata contura imaginea unui ecosistem complex în care au trait specii de dinozauri cum ar fi: Telmatosaurus transsylvanicus („sopârla de apa transilvana”- un dinosaur cu cioc de rata, de aproximativ cinci metri lungime si primitiv), Rhrabdodon robustus si Rhabdodon „shqiperorum” (cel mai comun dinozaur din Tara Hategului), Magyarosaurus dacus („sopârla ungara din Dacia”- denumita dupa nationalitatea lui Franz Nopcsa, cea de-a doua specie ierbivora). Însa, cea mai mare descoperire, dupa parerea specialistilor, au fost fragmentele fosilizate de oase ale unei reptile foarte mari, poate chiar un carnivor înrudit cu fiorosul Tyrannosaurus. În urma unor comparatii, s-a stabilit ca fragmentele gasite provin de la o reptila zburatoare pe care cercetatorii au numit-o Hatzegopteryx thambema, adica „monstrul zburator din Hateg”, sau „zmeul din Hateg” datorita dimensiunilor sale uimitoare. Numai capul, cu tot cu cioc, ar fi avut cam trei metri. Însa, sapaturile specialistilor de la Universitatea din Bucuresti continua, în acea zona, si… cine stie ce se va mai descoperi.
Nu doar cuiburile, ouale si resturile de dinozauri pitici fac aceasta zona una atât de speciala, încât sa fie protejata sub forma unui geoparc. Aici, în Tara Hategului, pe suprafata de peste 102.000 de hectare, se afla o serie de situri naturale protejate, unice în tara sau chiar în lume. Printre acestea, se numara Mlastina de la Pesteana, rezervatie botanica, în suprafata de doua hectare, amplasata pe teritoriul satului cu acelasi nume. Este una dintre cele mai sudice mlastini ologotrofe din tara noastra, în fauna careia se remarca populatiile de Roua cerului, un adevarat relict glaciar. La Ohaba de sub Piatra se afla Vârful Poienii, un areal protejat, de tip botanic, cu o suprafata de 0,8 ha. Stâncile dealului Poienii adapostesc o vegetatie xerica, cu elemente floristice remarcabile. Acestora li se adauga Padurea Silvut, o rezervatie botanica, întinsa pe 40 de hectare si situata pe teritoriul orasului Hateg. În stratul ierbos al padurii au fost identificate mai multe specii de plante rare, iar din 1958 în zona s-a creat o rezervatie de zimbri. Nici Fânetele cu narcise de la Nucsoara si Fânetele de la Pui nu sunt excluse din teritoriul geoparcului, data fiind importanta lor peisagistica, reprezentând vestigii ale unor asociatii floristice deosebite. Geoparcul Dinozaurilor din Tara Hategului corespunde normelor Retelei Europene a Geoparcurilor, din care fac parte, pâna în prezent, 17 geoparcuri, situate în tarile membre ale Uniunii Europene. Acesta va respecta regulile de functionare ale unui parc natural. Primarul Hategului, Nicolae Timis, sustine ca, pâna la sfârsitul anului, asociatia intercomunala a geoparcului va depune la Ministerul Mediului o oferta pentru preluarea administrarii acestei arii protejate. „Am avut probleme cu cei de la Bucuresti, de la universitate, care doreau sa preia administrarea geoparcului prin intermediul unei societati non profit, însa nu mi s-a parut normal acest lucru. De ce sa fie administratia la Bucuresti, când tot ceea ce e demn de vazut se afla aici, în judetul Hunedoara? În cele din urma, a fost acceptat parteneriatul, care a dus la înfiintarea acestei asociatii”, a mai spus primarul. Apoi, dupa stabilirea administratorului geoparcului, vor trebui întocmite proiecte pentru obtinerea de finantari prin intermediul unor programe ale Uniunii Europene, fonduri care vor fi folosite pentru construirea unui sediu administrativ, dotarea lui, dar si pentru întretinerea ariei cuprinse în geoparc. Potrivit primarului Hategului, pentru început sunt necesare cel putin douazeci de miliarde de lei, urmând ca apoi, dupa ce geoparcul va începe propriu-zis sa functioneze, bugetul care trebuie asigurat acestuia sa fie de aproximativ zece miliarde de lei anual.