ANCHETĂ
Comorile dacilor, pe mâna judecatorilor de Stefan Ciocan
Radiografia unei parti a lumii interlope, prezentata de Replica saptamâna trecuta, a fost confirmata de procurorii de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia, prin rechizitoriul cu care au fost trimisi în judecata membrii grupului infractional condus de Iulian Ceia. Dosarul „Aurul Dacilor&rdquo a ajuns pe masa instantei de judecata, însotit de un rechizitoriu de aproape 100 de file prin care procurorii justifica cererea de condamnare a inculpatilor. Pe baza rechizitoriului, vom publica o scurta sinteza a faptelor pentru care au fost trimisi în judecata membrii grupului infractional, asa cum rezulta din probele care stau la îndemâna procurorilor. De asemenea, în rechizitoriu se face referire la legatura dintre asasinatul caruia i-a cazut victima omul de afaceri Sorin Moldovan si grupul inculpat în dosarul „Aurul Dacilor”
„La sfârsitul anului 1999 si începutul anului 2000, în lumea interlopa a municipiului Deva s-au conturat mai multe asociatii infractionale în vederea exploatarii în mod organizat si maximizarii profitului infractional obtinut din oportunitatile aparute pe plan local, national si international: efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate în siturile arheologice clasate monument istoric, ale rezervatiei arheologice din Muntii Orastiei pentru localizarea si însusirea unor bunuri arheologice apartinând patrimoniului cultural national, organizarea unor filiere internationale pentru traficarea si valorificarea acestor bunuri; efectuarea de recuperari, încasarea de taxe de protectie prin santajarea unor oameni de afaceri, exploatarea prostituatelor etc. Tabloul puzzle realizat prin ordonarea fluxului informational si a probatiunii privind lumea interlopa din Deva, caracterizata în presa ultimilor ani drept „Cetatea crimei” sau „placa turnanta&rdquo a crimei organizate din vestul României, cuprinde în principal urmatoarele grupari infractionale: grupul violent condus de liderul Crâsnic Cornel, zis Margan, destramat în urma anchetei desfasurate în dosarul nr. 18/P/2001 al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia soldata cu sesizarea instantei si condamnarea acestuia la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infractiunea de vatamare corporala grava (în prezent condamnatul este fugit în Spania, fiind urmarit international); grupul infractional organizat, coordonat de liderii Bumbaru Constantin, zis Bibanu, si Sârbu Lucian, zis Spuma, desfiintat în urma anchetei efectuate în dosarul nr. 151/P/2004 al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia soldata cu sesizarea instantei pentru 25 inculpati (22 în stare de arest preventiv) pentru savârsirea infractiunilor de constituire într-un grup infractional organizat, santaj, detinerea de arme militare, proxenetism etc; asociatia infractionala condusa de inculpatul Ceia Iulian, fost politist trecut în rezerva si sportiv la Clubul Dinamo, alcatuita din fosti sportivi, având ca obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice apartinând patrimoniului cultural national însusite din siturile arheologice protejate ale Muntilor Orastiei, precum si executarea de recuperari prin violenta si amenintari la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, santaj prin stabilirea si perceperea de „amenzi&rdquo unor persoane care le-au lezat interesele ilegale. Prin conexiunile detinute în viata publica (ex-consilierul prezidential Dan Iosif), liderul gruparii a întreprins demersuri la Ministerul Culturii si Cultelor pentru a se încredinta „protectia&rdquorezervatiei arheologice din Muntii Orastiei unei firme de paza pe care urma sa o înfiinteze, vizând astfel atingerea a doua obiective: asigurarea exclusivitatii în „protejarea” (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum si „accesarea&rdquounor fonduri comunitare pe acest motiv. Asociatiile infractionale conduse de liderii Hidisan Ciprian State si Nedelcu Mugur - Niu aveau ca obiect efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate în siturile arheologice aflate în paza si administrarea Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, localizarea si sustragerea unor tezaure, organizarea unor filiere interne si internationale de valorificare a bunurilor apartinând patrimoniului cultural national . Descoperirea tezaurului din punctul arheologic Caprareata al sitului „Sarmizegetusa Regia&rdquo (devenita, cu toate masurile de secretizare luate de cautatorii de comori, de notorietate în Deva, ca urmare a prosperitatii vadite a membrilor asociatiei), a determinat o vie agitatie în lumea interlopa a municipiului Deva, materializata, pe de o parte, în disputa pentru însusirea si valorificarea bratarilor de aur descoperite, iar pe de alta parte, în aderarea unor noi membri la asociatia infractionala pentru a efectua detectii si sapaturi ilegale, în siturile arheologice protejate, în vederea descoperirii unor noi tezaure. În acest context, la 30 noiembrie 2000 a survenit asasinarea, prin împuscare, de catre faptuitorul Raul Opris (sinucis în martie 2001, la Timisoara), a omului de afaceri Moldovan Sorin Vasile, în centrul municipiului Deva. Ancheta declansata cu aceasta ocazie (dosar nr. 828/P/2000 al P.T. Hunedoara) a relevat versiunea omorului la comanda, conexiunile existente între victima si membrii lumii interlope („braconierii siturilor arheologice”), iar perchezitiile efectuate la domiciliile inculpatilor au pus în evidenta preocuparile lor pentru efectuarea de detectii si sapaturi ilegale în siturile arheologice protejate din Muntii Orastiei (detectoare, manuale de utilizare, cataloage numismatice, antichitati), dar si cresterea brusca a starii materiale a acestora (cumpararea de locuinte, autoturisme de teren, aparatura electronica si electrocasnica, desi nu aveau surse licite de câstig.&rdquo |