Chiar daca a plouat consistent „gainarii” împatimiti au urcat la sfârsitul saptamânii trecute la „Târgul de fete” care este organizat anual pe platoul de sub vârful Gaina. În acest an Târgul de pe Muntele Gaina a fost afectat serios de vremea capricioasa din ultima perioada. În primul rând unitatile militare care conlucrau la organizarea festivitatilor de pe munte au fost dizlocate în zonele afectate de inundatii, asa ca pe Gaina nu a fost picior de soldat. Doar câtiva jandarmi si politisti au asigurat linistea târgovetilor. Nici politicienii nu s-au înghesuit sa faca act de prezenta pe munte. Unii fiind ocupati cu criza politica, altii cu inundatiile iar o a treia categorie fiind în excursie prin tari straine. Judetul Hunedoara a fost mai slab reprezentat ca oricând.



„Gainarii” batrâni au fost fericiti, pentru ca editia de acest an a „Târgului de fete” s-a apropiat de ceea ce era în urma cu mai bine de 15 ani. Vineri seara, pe platou era foarte putina lume, contrar obiceiului din anii precedenti, când majoritatea participantilor si comerciantilor urcau de vineri sa-si tina locuri cât mai bune în târg. Nu a fost totdeauna asa. „Pe vremea lui Ceausescu, manifestarile se organizau jos, în Avram Iancu. Asa ca pe munte urcam numai „gainarii” împatimiti si taranii care veneau cu carutele. Sâmbata venea câte o masina cu bere si cam asta era tot târgul...”, povesteste Olimpiu Beres, unul dintre „veteranii” Gainii, care urca aici de mai bine de 30 de ani. Taranii urcau cu carute si cai cu tarnite. Aduceau tuica, fructe, obiecte din lemn si oale de lut, straicute. Dulciurile erau reprezentate de faguri de miere, turta dulce si placinte coapte pe mici „sporuri” carate pe munte cu caruta.


Speriati de prognozele meteo si de stirile alarmiste despre viituri si inundatii, anul acesta oamenii au preferat sa nu urce pe munte vineri. Cei care totusi s-au încumetat sa o faca au avut o vreme perfecta. Timpul a tinut cu gainarii pâna sâmbata la orele prânzului, când ceata adunata pe vaile de la poalele muntelui a urcat spre culmi si s-a transformat în nori. În câteva clipe, tot muntele a fost înconjurat de nori negri si s-a dezlantuit o furtuna care a încurcat serios planurile organizatorilor si ale comerciantilor veniti pe munte. A plouat, cu mici pauze, pâna la lasarea întunericului. Odata cu ora la care trebuia sa înceapa spectacolul folcloric, a început si furtuna. Un vânt puternic, ploaie în rafale acompaniate cu tunete si fulgere, a fost spectacolul oferit de natura. Cei câteva mii de oameni urcati pe munte s-au refugiat prin corturi sau la terasele improvizate de comercianti. Vântul puternic a stricat socoteala celor de la terase, pentru ca prelatele si umbrelele au fost transformate în câteva minute în adevarate parapante. Totusi „gainarii” autentici nu se sperie de ploi. „Ploaia este ceva normal aici. Rar s-a întâmplat sa nu ploua. Acum sunt corturi mai bune, dar pe vremuri luam apa foarte serios. Nu conta, iesea soarele, ne uscam si continuam distractia. Cine se sperie de un pic de umezeala? Povesteste Ionel Suta, un alt „gainar” cu state vechi, care tocmai îsi usca hainele dupa o repriza de ploaie.




Anul acesta organizarea „Târgului de fete” a cazut aproape în totalitate în sarcina autoritatilor din judetul Alba. Acestia au amenajat un spatiu, destul de limitat ca întindere, pentru mesterii populari. Aici si-au expus marfa atât mesteri olari din Obârsa, lemnarii din Albac si alte catune motesti, cât si fabricile anexe ale Romsilva. Printre oale, donite, tulnice si furci, vizitatorii puteau sa cumpere si o trasura de lux. Spectacolul folcloric, oganizat cu ansambluri din judetele Alba, Hunedoara, Arad si Bihor, a fost serios încurcat de vremea nefavorabila. Sâmbata noaptea, la concurenta cu „artificiile” Sfântului Ilie, a fost oferit „gainarilor” un foc de artificii spectaculos. Braica Doru, un halmagean care urca a 22-a oara pe Gaina, este suparat. „Anul acesta nu a fost ca în alti ani. Spectacolul a tinut putin si nu a fost atât de spectaculos. E drept ca nici vremea nu a tinut cu artistii.”


O vorba, scornita probabil de sedentarii care prefera confortul orasului, spune ca „pe Gaina prima data mergi de curios si a doua oara de prost”. Cine a ajuns, însa, a treia oara pe Gaina este clar un „gainar” împatimit. „Nu stiu ce simt musulmanii când se duc la Mecca, dar eu când ajung pe Gaina parca ajung în Rai”, se destainuie un „gainar” venit pe munte tocmai din Bucuresti. Adevarul este ca pentru cei împatimiti, acest loc înseamna mai mult decât un târg si un spectacol folcloric. Înseamna prilejul întâlnirii cu prietenii. Multi dintre „gainari” se aduna pe munte din toate colturile tarii si se întâlnesc aici, o singura data pe an. În jurul focului, sunt depanate amintirile si povestile anilor trecuti. Aproape nimeni nu mai stie o cronologie exacta a aventurilor, dar amintirile curg, de multe ori la concurenta cu ploaia. Obiceiurile s-au mai pierdut, odata cu împutinarea numarului celor care formeaza trupa. Multi dintre ei nu mai sunt. Cei care mai urca totusi pe munte îsi amintesc cum se organizau, „gainarii” în tabere, dupa criteriul apartenentei la câte o localitate. Pe versantul dinspre Bulzesti îsi asezau tabara cei din Brad, peste 50 de corturi. Lânga ei erau Vatenii si cei din Baia de Cris. Între tabere era un adevarat concurs în ceea ce priveste caratul lemnelor de foc, sau numarul instrumentistilor din tarafurile organizate ad-hoc. Pe platoul dinspre cruce erau organizate adevarate campionate de „piu” si meciuri de fotbal, între tabere. Noaptea, oamenii se învalmaseau pe lânga focuri. Intrau în rol instrumentistii si studentii care rupeau pâna dimineata câteva rânduri de corzi la chitari. Acum discoteca si maneaua au luat locul cântaretilor, dar nu si pentru vechii „gainari” care prefera taragotul, saxofonul, duba sau chitara, decibelilor scosi din boxele statiilor de amplificare.


Cu toate ca în ultimii ani „Târgul de fete” s-a transformat într-un prilej de comemorare a lui Avram Iancu, trebuie spus ca în istorie nu sunt mentionate momente legate de prezenta „Craiului muntilor” pe platoul târgului. Din contra, cronicile pastraza între filele învechite o întâmplare legata de neparticiparea lui Avram Iancu la târg. Imediat dupa Revolutia din 1849, împaratul austriac Frantz Joseph a facut o calatorie în Transilvania. Printre alte locuri, a vizitat si târgul de la Gaina, unde l-a invitat pe Avram Iancu sa-i multumeasca pentru sprijinul acordat în lupta cu revolutionarii maghiari condusi de Kosut. Avram Iancu a ignorat invitatia împaratului si nu s-a prezentat la întâlnire, ceea ce a însemnat o grava insulta adusa suveranului. În amintirea acestui momant, Regele Ferdinand a ridicat în 1924, la împlinirea a 100 de ani de la nasterea eroului, o cruce de piatra. Crucea originala nu mai exista. Ea a fost darâmata de vânatorii de munte care au tras în ea cu armamentul din dotare. Lânga soclul vechii cruci a fost ridicat un nou monumet. Pentru batrânii „gainari” însa, crucea veche de pe „vârful târgului” ramâne totusi un veritabil reper spiritual.