În spatele halei agro-alimentare a celei mai mari piete din Hunedoara un excavator se opinteste din greu, sa-si faca norma. Pe lânga el, ca niste furnici, câtiva oameni misuna sa-si termine treaba. E vineri seara si fiecare vrea sa ajunga mai repede acasa, la copiii nerabdatori, la berea rece pusa în firgider si la filmul de seara al carui promo l-a vazut toata saptamâna. Cupa dupa cupa, excavatorul musca din pamânt ca sa faca loc pentru fundatia unui nou complex comercial-hotelier planuit de primarie. Edilii orasului vor ca din toamna sa aiba acolo un nou spatiu de vânzare, plus camere pentru negustorii veniti de departe sa vânda la Hunedoara pepeni, rosii, grâu, porumb si alte cele. Deodata excavatorul se opinteste si mai greu. Seful de echipa, om batrân cu par carunt si multa experienta, se duce la fata locului, se uita bine, dupa care îi face semn celui care manevreaza utilajul sa renunte. Cheama apoi pe toti din jur sa le arate o bucata ciudata de zid caramiziu care se ivea de sub câtiva bulgari de pamânt ud. Nimeni nu-si da seama ce este acolo. A doua zi sunt anuntati arheologii de la Castelul Corvinilor. Acestia dau în scurt timp vestea cea mare: constructorii au descoperit, de fapt, urmele unor case vechi de 5.500 de ani.

Trei zile mai târziu, excavatorul îsi continua treaba undeva aproape de locul descoperirii. Muncitorii, la fel. Au un termen de respectat iar descoperirea istorica îi cam încurca. Pe locul cu pricina doi tineri lucreaza migalos cu spaclurile sa descopere ce se mai poate descoperi din zidurile scoase la iveala si ciobite de cupa nemiloasa a excavatorului. Nu stiu sa ne spuna mare lucru. Sunt doar niste studenti veniti în practica la santierul arheologic din spatele Castelului Corvinilor si „detasati” la Piata Obor. Muncitorii sunt si mai zgârciti la vorba. Pentru ei, coltul de zid care se iveste din groapa imensa, adânca de trei metri, sapata de excavator e doar o ciudatenie aparuta din pamânt, atâta tot. Un zilier, cu un muc de tigara atârnat în coltul gurii, ne îndeamna spre seful de lucrari, inginerul „Nelu”. Acesta, la rândul lui, se multumeste sa spuna: „Ei ce sa fie, niste ziduri vechi de care am dat vineri, atâta tot. Treaba este ca ne cam încurca. Noi avem un termen de respectat la lucrarea asta si nu putem pierde nici o zi”, spune inginerul, dupa care cauta cu privirea altceva de facut în alta parte si pleaca. Si el este într-o situatie destul de complicata. Desi stie mai mult, vorbeste putin, ca sa nu încurce planurile firmei.

Cercetari în viteza

Aceeasi retinere am întâmpinat-o la început si din partea reprezentantilor administratiei locale. Înainte ca edilii sa reuseasca sa împace atât constructorul cât si arheologii, nimeni nu a rostit nici o vorba despre descoperirea de la piata. În joc sunt câteva miliarde bune, costurile constructiei plus perspectivele de ordin economic. Primaria nu are însa ce face în fata insistentelor oamenilor de stiinta si le acorda un ragaz de câteva zile: „Este o descoperire destul de importanta, din câte am înteles, asa ca am decis ca pâna arheologii fac descarcarea de santier de acolo, lucrarile sa continue în alta parte a proiectului. Am facut în asa fel încât în zilele urmatoare cele doua parti sa nu se încurce una pe cealalta. Oricum, cred ca nu va fi nevoie de prea mult timp pentru ca cercetatorii sa-si termine treaba în zona respectiva. Dupa aceea lucrarile la complexul pe care primaria îl ridica în colaborare cu o firma locala vor continua. Nu avem cale de-ntoarcere”, spune primarul municipiului Hunedoara, Nicolae Schiau, parca putin temator ca Ministerul Culturii i-ar putea încurca planurile pentru zona respectiva.

Confirmarea unei istorii mult mai vechi

Memoria publica, pâna si cea locala, se întoarce în timp pâna pe la 1.400, când a început sa se dezvolte la Hunedoara familia Corvinilor. În afara de istoricii interesati de zona, nu stie mai nimeni, nici chiar localnicii, ca în Hunedoara exista destule urme lasate de daci si romani. Numarul celor care stiu ca la Hunedoara s-au descoperit urme si mai vechi, cu mii de ani înainte de nasterea lui Iisus, este si mai mic. Descoperirea de la piata Obor confirma însa ipoteza lansata cu o jumatate de veac în urma, cum ca zona Hunedoarei a fost locuita cu cel putin 5.500 de ani în urma. „Am descoperit la Piata Obor doua locuinte din perioada eneolitica, imediat urmatoare dupa neolitic, mai apropiata de epoca aramei. Urmele indica faptul ca avem de-a face cu locuinte din perioada Culturii Petresti. Din punct de vedere stiintific, descoperirea nu înseamna ceva absolut nou pentru ca aproape de Hunedoara si chiar în oras s-au descoperit urme mult mai vechi, chiar din paleolitic, asa ca ne putem întoarce în timp cu 50.000 de ani în urma, aici. Descoperirea de la Piata Obor este însa o confirmare importanta a faptului ca zona în care se afla acum piata a gazduit o asezare umana veche de cel putin 5.500 de ani, asezare care se întindea pe cel putin patru hectare”, spune Cristian Roman, muzeograf în cadrul muzeului Castelul Corvinilor. Acesta adauga ca va mai avea nevoie doar de câteva zile ca sa culeaga tot materialul arheologic din zona respectiva si sa-l conserve pentru studii de specialitate, studii care vor fi apoi publicate în reviste de specialitate. Dupa ce Cristian Roman îsi va termina treaba în coltul santierului din spatele pietei transformat în zona de explorare arheologica, peste vechile vestigii se va ridica o constructie nou-nouta, mai mult ca sigur una cu termopane.

Un oras mult mai vechi decât se crede

Hunedoara are nu mai putin de cinci zone deja cunoscute ca purtatoare de vestigii foarte vechi. Cea mai importanta este considerata a fi cea situata în spatele Castelului Corvinilor, continuata cu Dealul Sânpetru, unde s-au gasit dovezi istorice ale existentei umane din perioada Paleoliticului Mijlociu (circa 50.000 de ani în urma). În afara de aceste dovezi istorice, în acelasi perimetru, cu trei ani în urma, a fost scoasa la iveala si o incinta sacra, din perioada dacica. În acest lacas au fost descoperiti 30 de copii, majoritatea cu vârste de pâna la un an, sacrificati de daci (omorâti cu brutalitate prin lovituri aplicate în cap, stern sau coaste si depusi alaturi de diferite arme) cu putin timp înainte de înfruntarile cu legiunile lui Traian de la 105 si 106. O alta zona „purtatoare de istorie veche” este cea a Bisericii Sfântul Nicolae, unde au fost gasite resturi de vase si alte urme specifice Culturii Vinca, veche de 25.000 de ani, precum si izvoare istorice medievale. Piata Obor, mai precis perimetrul cuprins între partea vestica a pietei de acum, rândul de case din partea sudica, actuala cladire a judecatoriei si intrarea pe aleea Lipscani, detine urme din Eneolitic, ultimnele fiind descoperite la finele saptamânii trecute, iar zona garii din Hunedoara mai are înca urme din perioada romana, dupa cum spun arheologii. Acestia afirma totodata ca-n zona Buituri, la marginea nord-estica a orasului, exista urme ale unor asezari umane din Paleolitic si din Epoca Bronzului. Tocmai aceasta bogatie istorica si arheologica a Hunedoarei, la care se adauga descoperirea recenta, îi face pe arheologi sa spere ca autoritatile locale vor avea grija ca viitoarele constructii care se vor ridica în cele cinci zone amintite sa fie ridicate doar cu supravegherea arheologica de specialitate necesara.