Săptămâna 4 – 10 august 2005, numărul 145

EDITORIAL

Justitia lu' peste

de Ştefan Ciocan


În plin scandal privind reforma Justitiei, un cetatean ceh, condamnat la închisoare de instantele românesti, scapa de sub nasul autoritatilor si fuge acasa la Praga. Omul de afaceri Frantisek Priplata, condamnat pentru instigare la „lovituri cauzatoare de moarte”, a reusit sa se sustraga executarii pedepsei în mod repetat, pâna saptamâna trecuta, când a reusit sa paraseasca tara. Disparitia lui Priplata, fara sa fie în sine un caz deosebit de spectaculos, ridica mai multe semne de întrebare asupra conlucrarii dintre institutiile care ar trebui sa apere linistea si integritatea contribuabilului român. Cum e posibil ca unui condamnat la închisoare, sa-i fie sistematic amânata executarea pedepsei, pentru motive medicale? Cetateanul ceh a prezentat în instanta certificate medicale, conform carora dovedea ca este suferind de prostata. Aceasta boala se poate trata si în sistemul medical penitenciar, iar scutirea lui de încarcerare nu se justifica legal. Totusi, judecatorii din Bihor, unde s-au judecat cererile de amânare a executarii pedepsei, au considerat ca Priplata trebuie sa se trateze la domiciliu. Sistemul actual de organizare judecatoreasca, prevede o procedura greoaie de verificare a corectitudinii sentintelor pronuntate de acestia. Un eventual control poate fi declansat doar la initiativa Consiliului Superior al Magistraturii. Asemeni lui Priplata, orice infractor, cu dare de mâna, poate sa se sustraga executarii pedepsei. Cu certificate medico-legale, emise pe bani, un condamnat cu dare de mâna poate sa amâne sine die executarea pedepsei. Problema nu este însa numai în mâna Justitiei. Politia trebuie sa puna în executare mandatul de arestare. De cele mai multe ori, politistii nu se grabesc sa-l lege pe infractorul condamnat definitiv. Nu rare sunt cazurile în care politistul se deplaseaza la domiciliul condamnatului, iar daca cineva de acolo îi spune ca infractorul e placat în strainatate, organul statului se întoarce la post cu coada între picioare. În cazul Priplata, politistii l-au cautat la adresa din buletin, dar nu l-au gasit. Astfel acesta nu a fost retinut imediata si a avut timp sa fuga din tara. Grav este ca, într-o tara unde coruptia este în floare, organele care ar trebui sa se ocupe de stârpirea acesteia se bâlbâie jalnic, iar forurile legislative, nu dau dovada de vointa politica pentru reformarea reala a Justitiei. Paralel cu scandalul Priplata, un mic cutremur zguduie parchetele si asa destul de sifonate dupa arestarile marilor corupti facute în pripa si neconfirmate de judecatori. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, aplica legea de reforma a justitiei, chiar si ciuntita de Curtea Constitutionala. Prim-procurorul Parchetului National Anticoruptie, Ion Amarie s-a cerut la pensie cu câteva ore înainte ca ministrul justitiei sa-i ceara demiterea. Nici sefii directiilor din PNA nu stau mai bine. Acestia, neavând anii de pensionare si-au cerut demisiile ca sa nu fie dati afara. Si în vârful Parchetului General se simte un cutremur catastrofal. Monica Macovei a cerut si înlocuirea Procurorului General al României, Ilie Botos. Schimbarile cerute de Monica Macovei sunt bune, dar vin destul de târziu. În conditiile în care Consiliul Europei, considera prioritara diminuarea coruptiei din România, noii sefi ai Parchetului General respectiv PNA, nu vor mai avea timp sa instrumenteze dosarele marii coruptii, în asa fel încât sa poata fi obtinute sentinte de condamnare pentru corupti. Reforma începuta de Monica Macovei are numai o jumatate de masura. Pentru ca oricât de mult s-ar stradui noile echipe de conducere ale Procuraturii, soarta infractorilor sta în mâna Justitiei, iar cazul Priplata, este un bun exemplu despre modul în care functioneaza aceasta.

Săptămâna 4 – 10 august 2005, numărul 145