INTERVIU
Cozma vrea razbunare
de Oana Bimbirica
Dupa opt ani de detentie, fostul lider al minerilor, Miron Cozma, s-a întors la Brad, aproape de locul unde a facut cariera ca purtator de stindard al lucratorilor din subteranul Vaii Jiului. Fara cea mai mare parte a actelor, care i-au fost ratacite de autoritati, posesor doar de pasaport si certificat de nastere international, Miron Cozma si-a pierdut mult din „stralucirea” de odinioara. Îmbracat într-un tricou Prada si cu un ceas de marca pe mâna, fostul „Luceafar al huilei” tânjeste dupa zilele de glorie din fruntea minerilor si, mai ales, dupa Valea Jiului, loc care îi este interzis pentru urmatorii cinci ani. Cei opt ani petrecuti în beciurile închisorii de la Rahova nu i-au stins luminita de luptator din ochi, ci i-au albit parul de miner si, spune el,
l-au transformat într-un expert în legislatie. Puscaria l-a procopsit cu numeroase boli, dar i-a si hranit ambitia lui Miron Cozma. Lipsit de drepturile electorale si de privelistea propriilor copii transformându-se în oameni mari, acesta cauta, acum, revansa împotriva celor care l-au tradat. Prin lege.
Cum de ati venit în judetul Hunedoara, mai bine spus la Brad? Ma aflu într-o vacanta, pentru ca nu pot sa-i spun concediu, având în vedere ca eu nu am muncit pâna acum, ca sa pot sa zic ca sunt în concediu. O vacanta de revenire, de reasezare pe pamânturi, pot sa spun. Am fost si la mare, pentru ca am fost invitat acolo de foarte multi „prieteni”. Prieteni fara ghilimele nu prea am, în afara de primarul Bradului, Florin Cazacu, pe care îl stiu de o viata si pe care nu puteam sa-l ocolesc. „Prietenii” sunt cei care încearca sa-si faca în jurul meu o anumita imagine sau sa speculeze o eventuala revenire a mea într-o zona politica. La mare, am fost si pentru copiii mei, pentru fiul si fiica mea, apoi am venit în teritoriu. Vreau sa va spun ca am tinut enorm sa vin la Brad, pentru ca pe moti i-am simtit foarte aproape de mine în perioada detentiei. Îmi aduc aminte de un episod pe care l-am trait când ma judecam la Curtea de Apel din Bucuresti, în perioada în care prim-ministru era motul Victor Ciorbea. În sala a venit un domn, care mi-a oferit functia de presedinte de onoare al Societatii „Avram Iancu” pe Tara Zarandului, în locul lui Victor Ciorbea, despre care spunea ca i-a dezamagit pe moti. A spus ceva de genul „Pentru noi, Avram Iancu a fost craiul muntilor, iar Miron Cozma e craiul minerilor”. Pentru mine a fost o onoare sa accept acea functie. Daca as fi putin lipsit de modestie, as putea sa spun ca mi-am dorit-o înca de când eram în libertate. Ce veti face în continuare? Care sunt planurile de viitor ale lui Miron Cozma, dupa opt ani de puscarie? Intentia mea este sa intru în politica. Dupa ce am fost luat de lânga fiul meu, mi s-a reaprins acea ambitie care totdeauna m-a stapânit în viata si a dat rezultate aproape tot timpul. M-am ambitionat atât de mult, încât, chiar daca nu doream la un moment dat sa intru în viata politica, am spus ca voi intra. Am spus, chiar în celula de la Rahova, în fata camerelor de filmat, ca dau o veste foarte proasta politicienilor. Am sa intru în politica. Vor avea prin mine altceva decât exista acum pe esicherul politic din România. Voi face politica, una revolutionara, care pastreaza spiritul motului, al românului adevarat. Simt ca poporul meu este umilit, iar ceea ce este mai trist e faptul ca ne apropiem de vremea în care românii se vor simti straini la ei în tara. Nu am nimic împotriva strainilor, dar parca mult prea mult dansam dupa niste ritmuri care nu seamana cu dansurile populare românesti. În aceasta perioada de detentie am fost sustinut financiar de Acordul International al Muncitorilor. Timp de doi ani, am primit câtre 10.000 de euro, anual, de la aceasta organizatie, pentru a-mi ajuta familia, chestiune pe care, cu regret o spun, minerii mei nu au facut-o. Liderii lor aveau alte probleme, cu politica si afacerile oneroase în care erau implicati. Noul meu partid se va inspira din ideologia acestei organizatii, care face o politica în favoarea muncitorului, însa va fi unul de sorginte laburista, cu o doctrina de centru, centru-stânga, însa exista anumite segmente unde este nevoie de decizii de dreapta. Cred ca vor veni multi alaturi de mine, pentru ca am fost încurajat din toate partile. Pot sa va spun ca, în curând, voi veni si voi face multora surprize. La ce va referiti? Dosarele mele vor ajunge la Strassbourg, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), unde voi da în judecata statul român. Acum am aflat, cu surprindere, ca în dosarul referitor la mineriada din 1991, Parchetul Militar m-a scos de sub urmarirea penala. Însa, regimul tovarasului Iliescu a luat dosarul de la Procuratura Militara si l-a mutat la militia lui, ca tot comunisti sunt, si un oarecare locotenent-colonel Trandafir, de la IGP, m-a trimis în judecata pentru subminarea puterii în stat. Din punct de vedere legal, aceasta decizie este ilegala, pentru ca, în sistemul juridic international, nu se poate ca o instanta de ancheta inferioara sa treaca peste una superioara. Niciodata politia nu va putea trece peste procuratura, dar iata ca în România s-a întâmplat. Un rang inferior de ancheta m-a trimis pe mine în judecata. Justitia româna m-a transformat într-un terorist. Acea justitie care nici macar nu a tinut cont de probele de la dosar. Au fost batuti mineri, legati de calorifere si siliti sa declare ceea ce a vrut politia. În plus, politistii au dat declaratii în numele unor oameni, iar acestia au reclamat, ulterior, ca nu ei sunt autorii acelor declaratii. În absolut toate dosarele mele s-au facut presiuni. Miscarile noastre din 1991 si 1999 au fost legale. Voi merge cu toate dosarele mele la CEDO. Sustinerea mea internationala este foarte puternica la ora actuala si sunt sigur ca voi reusi. În plus, am chemat în judecata mai multe institutii ale statului, ma judec cu ele si voi da drumul la procese care vor viza persoane care au decis arestarea mea din decembrie 2004. Ma voi razboi si cu cei care au omorât oameni, pentru ca, la Stoenesti, au murit mineri. Dar, se pare ca mortii nu sunt importanti. Mai aveti de gând sa actionati în plan sindical? Sigur, mi-as dori enorm ca miscarea sindicala sa fie din nou personalizata. În România, ea este depersonalizata din cauza unor lideri de sindicat care au uitat ca rolul lor e acela de a lupta pentru intereselor celor pe care îi reprezinta si a fi un element neutru în societate. Eu am instituit în statutul Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (LSMVJ) faptul ca un lider de sindicat nu poate sa detina o functie politica, poate, eventual, sa simpatizeze cu un partid politic. Eu nu am detinut niciodata vreo functie politica, nici în PRM, nici în alt partid. As vrea sa ajut miscarea sindicala prin experienta mea si modul meu de a gândi. Sper ca fratele meu sa se implice mai mult în acest domeniu si chiar sa ajunga într-o functie înalta. Care mai este relatia dumneavoastra cu minerii din Valea Jiului si, în speta, cu conducerea actuala a LSMVJ? Am ramas de-a dreptul consternat când am auzit declaratia actualului presedinte al LSMVJ, Zoltan Lakatas. Acesta spunea într-un interviu ca s-ar putea sa nu fiu bine primit în Valea Jiului. Cred ca vorbea în nume personal. Poate se temea ca-i voi lua locul. N-am de gând sa i-l iau. Sa spui despre cel care a înfiintat Liga pe care tu o conduci acum ca nu va fi primit bine în Valea Jiului, desi adevarul e altul, iar tu stii asta, mi s-a parut o exagere si o rautate. Între timp, Lakatas a încercat sa repare acest lucru si a vrut sa-mi dea tot felul de plachete, diplome, exact ca pe vremea lui Ceausescu. Apoi, spunea ca Liga vrea sa ma sustina financiar cu cinci milioane de lei pe luna. Însa, eu sunt bihorean, iar bihorenii uita, dar nu iarta. Pot sa spun ca relatia mea cu LSMVJ e cel putin anormala, ca sa nu zic proasta. Cu ce va ocupati acum? Din ce traiti, practic? Acum nu ma ocup cu nimic. Însa intentionez sa ma apuc de afaceri. În toata aceasta perioada, de când am iesit din puscarie, am fost sustinut financiar de unii prieteni, carora le multumesc si care au înteles ca trebuie sa duc si eu o viata normala. De curând, am început o afacere moderna, împreuna cu fiul meu care a terminat ISE, de fapt el este omul de afaceri din familie. Va fi reprezentantul firmei DigiCom pe zona Transilvaniei. Este o afacere frumoasa, moderna, exact ceea ce îi place lui. El va fi conducatorul afacerii, eu doar îl voi monitoriza. Dupa ce ati iesit de la puscarie, v-ati întâlnit sau ati discutat cu Ion Iliescu? Nu si nici nu-i doresc o întâlnire cu mine. Îi doresc si sper sa se retraga la puscarie. Ca sa vada si el cum e acolo. Voi face tot posibilul sa se întâmple asta. Vasile Savu, distrugatorul mineritului „Nu înteleg de ce minerii nu cer controale asupra activitatii sindicale, asa cum o faceau pe vremea mea. Sunt mari lacune, s-au folosit banii minerilor din Valea Jiului de catre LSMVJ, pentru interesele personale ale fostului lider de sindicat, Vasile Savu, marele machedon slav. Voi cere minerilor sa intervina si sa anunte autoritatile statului despre abuzurile pe care le-a facut Savu, acest lider care a distrus mineritul din Valea Jiului. Eu, în puscarie, am primit numeroase scrisori de la mineri, în care se plângeau de faptele lui Savu”. Simota, calicul milionar „În iulie 1998, când am fost ultima oara în Valea Jiului, am ramas stupefiat. Vile peste vile. Serafinceanu, vila; Gardean, elicopter si vila. Pai, de unde bani? Pe vremea lui Cozma de ce nu le-au facut? De ce nu erau vârfuri? Pe Serafinceanu (n.r. fostul prefect de Hunedoara), l-am primit de mila în sindicat, dupa ce a fost dat afara de la Umirom. Era un om inteligent. Apoi a uitat si, prin trafic de influenta, a ajuns sa conduca frâiele Vaii Jiului. La fel, un copil de-al meu, de suflet, care, în 1993, nu a avut bani sa o înmormânteze pe maica-sa, Alin Simota, a ajuns mare milionar în dolari. Cum? Ca era calic, era vai de mama lui, era student la Petrosani si venea la Dupa ani multi, Miron Cozma nu l-a uitat pe bunul sau prieten, Florin Cazacu |