Prietenia lui Tariceanu si a altor ministri din Cabinet cu cercurile de interese economice invocate de Traian Basescu este reala. Foarte multe afaceri dubioase au fost începute în perioada 1996 – 2000 si au fost continuate de guvernul Nastase, altele începute de PSD-isti fiind continuate de actuala putere. În toate domeniile invocate de Presedinte exista dovezi privind complicitatea unor ministri în afaceri dubioase. Marile tunuri în Sanatate au fost date de firme apropiate de PSD, cu avizarea Colegiului National al Medicilor, condus în perioada 2000 – 2004 de nimeni altul decât actualul ministru, Mircea Cinteza. Piata de energie electrica este controlata de firmele unui foarte influent om de afaceri cu care actualul premier a pus la cale, când detinea portofoliul Economiei, retehnologizarea, paguboasa, a hidrocentralei de la Portile de Fier. Pe de alta parte, prietenia dintre Tariceanu si Dinu Patriciu îl îndreptateste pe controversatul om de afaceri sa spere într-o rezolvare favorabila a problemelor pe care le are cu arieratele firmei pe care o conduce. Si Peter Imre, sfetnicul de taina al premierului, are foarte mult de câstigat din simpatia pe care seful de guvern o are fata de el si de „jocul de table” pe plaja.




În perioada 1997-2004, au fost cheltuiti peste un miliard de dolari pentru retehnologizarea celor doua hidrocentrale de la Portile de Fier. Cu o darnicie suspecta, trei guverne au platit societatilor care au executat lucrarile la hidrocentrale sume mai mari decât cele solicitate în ofertele initiale. În acelasi timp, la Portile de Fier I, jumatatea sârbeasca a hidrocentralei a fost renovata cu mai putin de jumatate din pretul platit de partea româna. Investitiile s-au derulat pe parcursul a nu mai putin de trei guvernari (Radu Vasile, Mugur Isarescu si Adrian Nastase), în perioada 1997-2004.

Cel care a semnat contractul si a încredintat lucrarea firmei elvetiene SULZER a fost actualul premier, Calin Popescu Tariceanu, în octombrie 1997. Acesta a atribuit lucrarea fara licitatie firmei elvetiene. Valoarea contractului a fost de 205,5 milioane de franci elvetieni. Premierul Tariceanu a explicat ca a fost aleasa firma SULZER deoarece aceasta a avut o oferta net superioara fata de alte trei, primite de la firme din Rusia, Japonia si Austria. În plus, societatea elvetiana venea cu o oferta de finantare. Surse din cadrul serviciilor secrete prezinta însa o alta varianta, conform careia Tariceanu a semnat contractul cu elvetienii dupa o vizita în Tara Cantoanelor si cu cinci zile înaintea licitatiei care fusese anuntata. De asemenea, sursa citata afirma ca, desi oferta elvetienilor era de 80 de milioane de dolari, contractul a fost încheiat pe o suma dubla. Ulterior, SULZER a fost preluata de o companie austriaca, VA-TECH, al carei reprezentant în România a devenit Nicolae Buzaianu, omul care l-a convins pe Tariceanu sa semneze contractul fara licitatie.

În anul 2000, dupa schimbarea puterii, firma VA-TECH a depus o oferta si pentru modernizarea hidrocentralei Portile de Fier II. Initial, aceasta a fost respinsa de Eugen Pena, directorul general al Hidroelectrica. În februarie 2001 însa, acesta se razgândeste si accepta demararea discutiilor cu firma austriaca. Pentru retehnologizarea hidrocentralei de la Portile de fier II, VA-TECH a estimat costuri în valoare de 98 de milioane de euro. Partea româna a oferit însa cu 25 la suta mai mult, adica 122 de milioane. Contractul a fost încheiat, fara licitatie, în august 2001, când Guvernul a fost chemat de Adrian Nastase din vacanta. Ulterior, fara aprobarea Executivului, a fost modificata suma din contract, ajungând la peste 200 de milioane de euro. Tot fara aprobare a fost inclusa si renovarea hidrocentralei de la Gogosu, în valoare de 54 de milioane de euro. La toate lucrarile prevazute s-au platit avansuri în valoare totala de 64 de milioane de euro. În contract s-au adaugat înca 16 milioane de euro pentru consultanta si o suplimentare de 10 milioane. Firma VA-TECH a primit, în total, peste 280 de milioane de euro la o oferta initiala de 98 de milioane. Acesti bani au fost platiti pentru un proiect pe care directorul Hidroelectrica îl aprecia, în anul 2000, ca nefiind necesar.

În schimbul bunelor afaceri pe care le-a facut cu retehnologizarea grupurilor energetice de pe Dunare, Nicolae Buzaianu a reusit sa acapreze o mare parte din piata de energie electrica, liberalizata recent. Firmele lui Buzaianu actioneaza ca o capusa pentru Hidroelectrica. Acestea cumpara energie electrica produsa prin forta apei la preturi foarte mici si o revând în sistemul energetic la preturi ridicate, comparabile cu energia obtinuta în termocentrale, la costuri mult mai mari. Pentru a putea actiona în continuare pe piata energiei electrice, în conditii paguboase pentru statul român si Hidroelectrica, firmele lui Nicolae Buzaianu au nevoie de protectia mai vechiului sau prieten, Calin Popescu Tariceanu.

Peter Imre, partenerul de table al premierului si reprezentantul în România al companiei Philip Morris, a negociat cu ministrul Ionut Popescu noul sistem de accizare la produsele din tutun, care favorizeaza companiile multinationale în detrimentul producatorilor de tigari ieftine. Ordonanta de urgenta adoptata de guvern pentru modificarea Codului Fiscal a schimbat, printre altele, si sistemul de accizare a produselor din tutun. Aceste modificari au declansat un adevarat scandal pe piata de tabac din România, datorita modului inechitabil în care se stabileste nivelul accizei pentru tigari. Împotriva Ministerului Finantelor si, implicit, a Executivului, au fost formulate acuzatii privind favorizarea celor care comercializeaza tigari scumpe, adica a companiilor multinationale din domeniu. Dupa noul sistem promovat de guvern, accizarea tigaretelor se face printr-o cota fixa si una calculata ca procent din valoarea acestora. Adica, la 1000 de tigarete acciza datorata statului se calculeaza cumulând la o suma fixa de 9,10 euro, o alta suma reprezentând 30% din valoarea produselor. Valoarea obtinuta nu poate fi, însa, mai mica de 19,92 euro/1000 de tigarete, care, potrivit legii, reprezinta „acciza minima”. Valoarea minima nu influenteaza acciza calculata în cazul tigarilor scumpe, dar majoreaza acciza în cazul tigarilor ieftine. Astfel, noul regim de accizare majoreaza acciza la tigarile de lux cu 2000 de lei/pachet, în timp ce la tigarile ieftine acciza creste cu 5000 de lei/pachet. Astfel, prin actul normativ adoptat de Guvernul României s-a creat un regim de concurenta neloiala, fiind favorizati anumiti producatori de tigari scumpe, cel mai important pe piata fiind Philip Morris, condus de Peter Imre, prietenul premierului.




Dinu Patriciu (foto) are interese mari în sfera guvernarii si cultiva prietenia veche cu Tariceanu nu numai din motive sentimentale. Magnatul liberal al petrolului încearca de mult sa-l determine pe ministrul Finantelor sa scoata la vânzare, pe piata de capital, obligatiunile Petromidia pe care le-ar putea rascumpara la un pret mai mic. Asta, în conditiile în care datoria Petromidia catre stat, în valoare de 600 de milioane de dolari, a fost convertita de guvernul PSD în obligatiuni scadente la zece ani, cu posibilitatea convertirii lor în actiuni. Daca ministrul decide sa scoata o cantitate mare de titluri de valoare pe piata, valoarea acestora va scadea; în plus, daca Patriciu nu le rascumpara la scadenta, statul poate sa ajunga actionar majoritar la Petromidia; în schimb, daca actiunile vor fi scoase la vânzare pe bursa si sunt cumparate de mai multi investitori, prin disiparea acestora, magnatul liberal ramâne actionar majoritar chiar daca nu le rascumpara.




Problemele în sistemul sanitar au fost principalele argumente ale Aliantei DA când se afla în opozitie. Marile afaceri facute de guvernul Nastase în acest domeniu au fost aspru criticate. Din bugetul Sanatatii, si asa mult sub necesitati, sunt alocate sume importante pentru diverse firme producatoare sau distribuitoare de medicamente. De asemenea, laboratoarele particulare au fost favorizate de guvernul Nastase, principalul exemplu fiind laboratoarele Euromedic. Pentru a favoriza firmele care se ocupa cu distributia de medicamente, fosta guvernare a „inventat” câteva programe de sustinere a unor boli cronice, cum ar fi: diabetul, bolile cardiace, SIDA etc. În cadrul acestor programe sunt distribuite gratuit sau compensat medicamente specifice bolilor respective. Medicamentele au fost achizitionate la preturi mult mai mari decât se putea face, pe criterii clientelare. Cu toate ca a criticat aspru, când se afla în opozitie, aceste practici, ministrul Sanatatii, Mircea Cinteza (foto), nu a refacut contractele de furnizare a medicamentelor în cadrul acestor programe. O afacere mult discutata în perioada fostei guvernari este afacerea Euromedic. Printr-o hotarâre de guvern, Adrian Nastase a reusit sa modifice legislatia sanitara, astfel încât cele patru laboratoare deschise de Euromedic în Arad, Petrosani, Constanta si Bucuresti sa beneficieze de plati preferentiale. Trebuie mentionat ca laboratoarele respective primeau o suma fixa din bugetul Sanatatii, indiferent de câte analize efectuau. Spre exemplu, laboratorul din Petrosani primea în jurul a sapte miliarde de lei pe luna, în conditiile în care alte laboratoare din judet beneficiau de la CJAS de cel mult un miliard de lei pe an. Pentru a putea sa faca legal aceste deconturi, Ministerul Sanatatii, condus în acel moment de Daniela Bartos, a inventat asa numitele „centre medicale de excelenta” care aveau un regim financiar privilegiat, putând primi de la CAS sume fixe, indiferent de numarul serviciilor prestate. Trebuie mentionat ca toate modificarile de legislatie si negocierile pentru achizitiile de medicamente s-au facut cu avizul Colegiului National al Medicilor, condus în acea perioada de actualul ministru, Mircea Cinteza, care a girat astfel neregulile din sistem. Dupa instaurarea noului guvern, formal a fost renegociat contractul cadru cu Euromedic. Astfel, firma privilegiata nu a mai primit o suma fixa, ci s-a stabilit un sistem de decontari în care pretul serviciilor efectuate de laboratoarele Euromedic sunt din start majorate cu 70 la suta. Dupa primele luni de decontari în acest sistem, surse din cadrul CNAS arata ca Euromedic nu a pierdut nimic. De altfel, Presedintele Euromedic România, Zahal Levy, a recunoscut ca firma sa a facut lobby pe lânga autoritati înainte de încheierea contractelor, dar a spus ca astfel de discutii se poarta în mod frecvent în tarile occidentale. „Nu as fi încheiat un astfel de contract daca nu m-as fi asigurat ca pot sa-l duc mai departe”.




Traian Basescu a facut referire si la batalia dintre Liviu Luca si Dan Voiculescu privind ordonanta care-i împroprietareste pe angajatii Petrom cu opt procente din actiunile societatii. În strategia de privatizare a Petrom era prevazuta o clauza speciala, anume ca opt la suta dintre actiuni vor fi vândute angajatilor la acelasi pret cu cel platit de investitorul care va achizitiona pachetul majoritar. Anul trecut, compania austriaca OMV a cumparat 51% din Petrom, în urma unei tranzactii de cinci milioane de euro. Pretul pentru cele opt procente acordate angajatilor urma sa fie de circa 0,05 euro pe actiune. Scandalul a fost declansat în aceasta vara, când Asociatia Salariatilor (PAS) din Petrom, condusa de magnatul-lider sindical Liviu Luca, a cerut sa-i fie vândute cele opt procente din actiuni. Initial, ministrul Economiei a emis un proiect de hotarâre prin care aviza vânzarea actiunilor. Ulterior, la initiativa vicepremierului George Copos, proiectul de hotarâre nu a trecut, pe motiv ca actiunile se concentrau într-o singura mâna, cea a liderului sindical Liviu Luca. În final, discutarea problemei a fost amânata pâna în toamna, dar interventia Presedintelui pune din nou gaz pe foc, spunând ca în repetate rânduri cineva a introdus în sedintele de guvern ordonanta cea veche, desi nu avea avizele tuturor ministerelor, creând astfel o presiune asupra guvernului sa adopte ordonanta în forma care îl avantajeaza pe Luca.

Comentarii?