Săptămāna 1 – 7 septembrie 2005, numărul 149
|
EDITORIAL
„Omul molusca” se īntoarce
de Ştefan Ciocan
Nu este un titlu de film, ci o realitate dura din organiatia PRM Hunedoara. Costel Avram vrea din nou sa fie sef peste peremistii hunedoreni. Dupa ce a stat cuminte cātiva ani, hranit la valaul „tribunului”, Costel Avram s-a razvratit si, satul de atmosfera creata īntre „presedintie si ospiciu”, s-a hotarāt sa-l scuipe pe tribun si sa se alature gastii rebele conduse de fostul deputat Ilie Neacsu. Miscarea nu a fost tocmai buna pentru micutul tribun, mai obisnuit cu gramezile ordonate si aruncarile din tusa decāt cu inteligenta politica. Astfel s-a trezit rugbystul, scolit politic de PRM, si fara sustinere politica, si fara sustinere materiala. Pentru ca Neacsu si Mesca nu au fost atāt de darnici sa īmparta din „cascavalul” luat pentru votul favorabil privatizarii industriei de tutun. Micutului tribunel de Hunedoara nu i-a ramas decāt sa sa lipeasca de fratii mai mari de la PSD, pentru care oricum facea, cu voie sau din nestiinta, jocuri si cāt se afla la conducerea organizatiei judetene a partidului lui Vadim. A fost primit cu bratele deschise īn PSD, ba chiar s-a bucurat de oarecare libertate, fiind lasat sa mai vocifereze din cānd īn cānd, dar numai atunci cānd una dintre tabere avea interesul sa dea īn cealalta. Cu sau fara voia sa, Costel Avram s-a transformat īn māna cu care fostul prefect Aurelian Serafinceanu scotea din foc castanele aruncate de Rudeanu. Dar jocurile politice s-au dovedit din nou prea grele pentru rugbystul Costel Avram. El s-a ales doar cu completarea studiilor la facultatea pesedista de la Petrosani si cu mentinerea īn scaunul de vicepresedinte ocupat cu ajutorul PRM-ului. Odata cu īncheierea mandatului si retragerea din prim-planul vietii politice a magnatului Aurelian Serafinceanu, Costel Avram a plecat si din PSD. Si cum locurile libere de la partide au cam fost ocupate, si-a pus cenusa īn cap, s-a gudurit pe la picioarele lui Vadim Tudor, i-a trimis acestuia o scrisoare de iertare patetica si de-a dreptul gretoasa. Si asa, īn forma de molusca, fara coloana vertebrala, s-a infiltrat din nou īn partidul pe care l-a parasit cu mare tam-tam, spunānd, la vremea respectiva, ca-i e rusine de aprtenenta la PRM. Acum presul, asternut pāna nu de mult la picioarele tribunului, īncepe sa se ridice. Vrea sa conduca PRM-ul hunedorean, sa-i ia locul unui om al carui singur pacat este naivitatea de a crede īn oameni.
Actualul presedinte, Mircea Nedelcu, poate printre putinii senatori care au vrut sa-si reprezinte corect si cinstit electoratul, este concurat serios de „fiul ratacitor”, ridicat din stadiul de pres la picioarele „tribunului”, īn cel de pretendent la sefia organizatiei judetene. Cum, īn general īn Romānia, bunul simt si calitatea umana pierd īn fata oportunismului si lipsei de caracter, mai mult ca sigur actualul presedinte va pierde alegerile si organizatia PRM Huneedoara va fi pusa īntr-o situatie paradoxala. Daca vor o schimbare īn bine, nu trebuie sa voteze schimbarea.
|
Săptămāna 1 – 7 septembrie 2005, numărul 149