Printre ruinele daco-romane din comuna Sarmizegetusa, câteva sute de hunedoreni au închinat un pahar de bere, au mâncat virsli si mititei, sarbatorind în 18 septembrie 2005 ziua de nastere a celui care a fost marele împarat Traian, conducator roman, care a venit pe lume în urma cu aproximativ doua mii de ani. Editia din acest an a Festivalului „Dies Traiani” de la Sarmizegetusa a avut o dubla semnificatie istorica, dat fiind faptul ca, în 2005, se împlinesc 1900 de ani de la începutul celui de-al doilea Razboi Daco-Roman, din 105-106. Confruntarile dintre cele doua armate au pornit de la Sarmizegetusa, oras care, pe atunci, era cel mai nordic punct din Dacia ocupata de romani. Nu este foarte greu sa-ti imaginezi lumea daco-romana de pe vremea împaratului Traian, daca esti prezent la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. În mijlocul comunei, însa nu doar acolo, te lovesti de ruine, extrem de bine conservate, ziduri ale cetatii si chiar ale locuintelor în care îsi duceau viata aproximativ 30.000 de persoane. Pentru locuitorii comunei hunedorene, imaginea acestor vestigii este una mai mult decât obisnuita, însa pentru turistii ajunsi aici, întâmplator sau nu, privelistea „respira” istorie prin toti porii, iar zidurile, amfiteatrul si forul roman, ramase în picioare si atinse foarte putin de trecerea timpului, este imposibil sa nu-ti stârneasca imaginatia. Cunoscute, pâna în anul 1990, sub numele de Festivalul „Sarmis”, manifestarile de la Sarmizegetusa au fost transformate în „Dies Traiani” dupa ce autoritatile hunedorene au decis ca acestea sa aiba loc, anual, cu ocazia zilei de nastere a împaratului Traian. Desi importanta istorica a sarbatorii „Dies Traiani” a fost dubla în acest an, cea care a încurcat cumva planurile organizatorilor a fost vremea. În 18 septembrie, chiar de ziua lui Traian, o ploaie mocaneasca i-a tinut în casa, pâna aproape de ora amiezii, pe locuitorii comunei Sarmizegetusa. Atmosfera nu avea nimic dintr-o zi festiva, asta daca nu-i luam în considerare pe comerciantii care, ignorând ploaia, îsi pregateau constiinciosi tarabele pe care, mai târziu, au asezat marfurile diverse cu care i-au ispitit pe participanti. De o zi de sarbatoare amintea si costumatia mai marilor comunei, care, în frunte cu primarul Cornel Todoni, erau îmbracati „la patru ace” si, în fata primariei, asteptau sosirea petrecaretilor. La o cafea, primarul îsi aduce aminte de editiile de pâna în 1990 ale fostului Festival „Sarmis”, actualul „Dies Traiani”, eveniment de la care era nelipsit poetul Adrian Paunescu. „Tin minte ca, la o editie a festivalului, Paunescu a mâncat 50 de pastravi si 20 de clatite. Eram mic atunci, nu mai stiu exact în ce an s-a întâmplat asta, însa era pe vremea lui Ceausescu”, povesteste primarul comunei Sarmizegetusa. Pastravii nu s-au aflat pe masa invitatilor lui Traian la ziua sa de nastere, din acest an, însa participantii nu au stat nici unul cu burtile goale. Dupa slujba de duminica de la biserica ortodoxa din sat, acestia au sosit cu mic cu mare în zona amfiteatrului, mai ales ca ploaia mocaneasca se lasase, pe moment, învinsa de un soare cam anemic. Cei care nu s-au asezat la mese lihniti de foame si topiti de mirosul de mici si virsli au intrat în cladirea de lânga primarie, unde e vernisata o expozitie de pictura, ceramica si fotografie, intitulata „Sarmizegetusa, arc peste timp”, toate piesele fiind inspirate de ruinele daco-romane din comuna sau de civilizatia celor doua popoare. Altii, muscând dintr-o clatita, placinta cu brânza sau langos, sau scormonind în pungile cu chipsuri sau popcorn, luau pulsul comercial al zonei, trecând, rând pe rând, pe la tarabele vânzatorilor de nimicuri, sau negociind pretul unei oale sau ulcici cu mesterii populari veniti sa-si vânda marfa printre ruinele romane. Pe lânga imaginea unora dintre reprezentantii autoritatilor judetene si oameni de cultura, invitati si ei la ziua de nastere a împaratului Traian, pâna la sfârsitul petrecerii, participantii au mai avut parte de un recital sustinut de corala „Sargetia” a Consiliului Judetean Hunedoara, dar si de un spectacol folcloric, a carei vedeta a fost interpreta Nicoleta Voica.