CRONICA GRI

Platim coruptia si incompetenta?!

Stramosul Aliantei D.A., raposata si neregretata Conventie Democratica, a avut un moment extraordinar de prielnic la dispozitie pentru a pune capat coruptiei generalizate din România. În '96, dupa victoria în alegeri – mai corect spus dupa înfrângerea PDSR-ului (actualul PSD) si a lui Ion Iliescu în „parlamentare”, respectiv în „prezidentiale” – CDR si Emil Constantinescu erau depozitarii marilor sperante ale românilor. Majoritate în Parlament; presedintia tarii; încrederea aproape absoluta a populatiei, gata sa (mai) faca un sacrificiu în plus – ce mai conta dupa 45 de ani de comunism si înca sapte de guvernare post si neo-comunista? – în numele a ceva nelamurit, dar dorit cu înfocare. Cu ce ne-am ales, se stie: cu unditele pe care a vrut sa ni le dea Ciorbea, cu Luminita care se tot îndeparta spre capatul tunelului, cu constatarea amara a lui Radu Vasile („N-a mai ramas nimic de furat!”). Rezultatul guvernarii CDR a fost pe masura; liberalii trageau hais, democratii cea, taranistii stateau pe loc si în capul lor s-au spart toate oalele, fiind gasiti tapi ispasitori pentru toate sperantele neîmplinite ale românilor. Deznodamântul previzibil a fost înfrângerea rasunatoare din 2000, în fata partidului lui Ion Iliescu, revenit la Cotroceni pentru „Episodul III: Razbunarea Cucuvelei”. De ce aceasta rememorare? Simplu, fiindca ceea ce se întâmpla acum la nivelul înalt (sic!) al politicii românesti repeta cu mici variatii scenariul din '96 – 2000. Presedintele (democrat) Basescu si premierul (liberal) Tariceanu vorbesc limbi diferite în materie de guvernare; în locul PNTCD-ului, Alianta are nu doi parteneri, ci doi ghimpi (doua sule, vorba ex-presedintelui PSD) în coaste, PC si UDMR; majoritatea în Camere apartine Opozitiei, dovada si votul în privinta (ne)schimbarii lui Nastase si Vacaroiu. Chestiunea arzatoare a zilei nu mai e demult vreun program economic coerent la nivel national, ci fondurile Consiliilor Judetene – adica administrarea lor în strâmt folosul propriu. Perspectiva alegerilor anticipate e mai mult un Bau – Bau (decât o Fata Morgana), folosit pentru a controla acei parlamentari care au cotizat din greu în campania electorala, dar nu mai sunt deloc siguri de fotoliile lor în cazul în care... Deocamdata, paradoxal, Alianta D.A. nu pare deloc amenintata la modul serios – pentru bunul motiv ca si Opozitia pesedista vorbeste mai multe limbi si are mai multe capete. Iliescu, Nastase, Geoana îsi conduc propriile factiuni în partid, ca sa nu amintim de atotputernicii Hrebenciuc, Cozmânca sau Mitrea, care au un cuvânt greu de spus în PSD. Pâna ce Puterea si Opozitia se bat în motiuni ori discuta cu aprindere chestiunea deloc presanta a unui Parlament bicameral sau unicameral, au (re)început ploile – de parca nu ar fi fost de ajuns inundatiile din vara! – si se apropie iarna. Gazul, curentul, gigacaloria, întretinerea la bloc, alimentele – exceptia sunt medicamentele, care chipurile se ieftinesc – vor costa mai mult. Mai nou, Guvernul vrea sa oblige o parte din pensionari si pe cei care primesc bani de la rudele aflate la munca în Spania sa achite o cota – parte la fondurile pentru Sanatate. Tariceanu & Co. nu au suflat însa o vorba despre gigantii falimentari ai economiei românesti sau despre firmele – capusa ale „teparilor” notorii, care nu au achitat în viata lor un leu la Sanatate, Somaj sau Impozite... Acesti bani nu trebuie recuperati de la directorii si actionarii principali, care si-au facut vile si traiesc în lux?! Tot omul de rând trebuie sa achite nota de plata pentru coruptie si incompetenta?!

Comentarii?