Societatea actualului presedinte al Consiliului Judetean, Mircea Molot, se numara printre cele sase firme hunedorene care au fost nevoite, sau obligate, dupa caz, sa returneze fondurile nerambursabile primite prin intermediul diferitelor programe PHARE. Nu demult, Mircea Molot anuntase ca judetul a pierdut o finantare de 7 milioane de Euro pentru realizarea unui drum modern spre cetatile dacice. Daca în acest caz vina a fost aruncata în cârca fostei puteri, în ceea ce priveste propria afacere, Molot nu mai are pe cine sa dea vina. Managementul prost l-a costat pierderea unei sume importante de bani. „Ghinionul” lui Molot, când vine vorba de bani europeni, continua din perioada în care era un biet profesor de matematica în Deva si se ocupa în paralel de societatea sa, Sigma Plus Comimpex SRL.




În 1999, pe când era un întreprinzator liberal în urbea Devei, Mircea Molot si-a pus în gând sa înfiinteze o pensiune turistica, lacas care sa se numeasca simplu „Pensiunea Sigma”, sa fie amplasat undeva pe la Sacarâmb, sa aiba 35 de locuri, parcare, plus o popicarie cu doua piste. A întocmit un proiect, l-a depus la Agentia pentru Dezvoltare Regionala V Vest. Initial, investitia se ridica la 7 miliarde de lei, suma serioasa si pentru aceste vremuri, ce sa mai vorbim de perioada 1999 - 2000, suma din care 60 la suta ar fi trebuit acoperit din fondurile PHARE în „Schema de finantare nerambursabila pentru IMM-uri”. Reprezentantii Uniunii Europene l-au considerat perfect realizabil si l-au aprobat. Alocarea banilor a întârziat însa pâna în 2001, timp în care inflatia galopanta a facut ca limita maxima a investitiei acceptate de Uniunea Europeana sa ajunga de la 7 la 11 miliarde de lei. Mircea Molot nu a mai reusit sa gaseasca restul sumei si a renuntat la proiect, dupa ce a returnat cei 32.320 de Euro pe care apucase sa-i primeasca „în dar”. Totusi, la Sacarâmb, locul sau preferat, se pare, Mircea Molot a mai reusit sa se aleaga cu un imobil. Localnicii o numesc „pensiunea lui Molot”. El o considera „o simpla casa de tara, cu o bucatarie si doua camere”, casa pe care spune ca nu a apucat decât s-o tencuiasca si pe care a cumparat-o deoarece „partea de jos a satului, (unde mai detine o locuinta – n. red), devenise deja prea aglomerata”, presedintele CJ preferând sa-si amenajeze un „turn de fildes” unde sa-si gaseasca mai usor linistea dupa truda la problemele judetului sau calatoriile în strainatate. În consecinta, si-a cumparat si o a doua casa, pe un deal din apropiere.

„Îmi aduc aminte ca am primit banii, dar, între timp, au aparut fel si fel de acte aditionale, plus inflatia galopanta din acea perioada. Nu-mi mai permiteam sa asigur partea mea de finantare si am decis sa renunt. În plus, devenisem viceprimar al Devei si si-asa mi-am auzit fel si fel de vorbe legate de aceasta firma. Doream sa nu se mai faca interpretari si am renuntat la proiect”, explica Mircea Molot neplacuta situatie în urma careia a fost nevoit sa returneze peste 30.000 de euro primiti în baza unei idei pe care a dezvoltat-o sub forma de proiect. În ciuda esecului cu firma sa si a anularii proiectului de integrare a cetatilor dacice din Muntii Orastiei în circuitul turistic mondial, presedintele Consiliului Judetean da asigurari ca nu renunta la ideea fondurilor nerambursabile. În ultima sa conferinta de presa, Mircea Molot a dat de înteles ca banii pentru drumul spre cetatile dacice au fost pierduti din cauza neîntocmirii unui nou contract de consultanta pâna în februarie 2005 (perioada în care noii conducatori ai Ministerului Integrarii abia se acomodau cu scaunele si începeau sa învete ce si cum se petrece), iar partenerul Consiliului Judetean în proiectul soselei Hunedoara - Sântuhalm si al aeroportului de la Seulesti va obtine fonduri nerambursabile pentru a realiza investitia. „Sunt profesor de matematica, asadar din obisnuinta am tot timpul mai multe variante pentru a rezolva o problema. Problema infrastructurii o rezolv prin mai multe cai. Pe lânga parteneriatul cu Fibelfin, mai sunt în discutii cu o firma straina care vrea sa investeasca 30 de milioane de Euro în acest domeniu, mai intentionam sa facem emisiuni bancare pentru a procura lichiditati si analizam si posibilitatea unui împrumut bancar”. Cu tot optimismul sau, Mircea Molot admite ca principalul sau dusman este timpul. A trecut deja un an si jumatate de când a fost instalat în functie, iarna bate la usa, iar schimbari majore în infrastructura rutiera a judetului înca nu se vad.


Pe lânga firma actualului presedinte al Consiliului Judetean, pe lista societatilor hunedorene care au primit finantari PHARE nerambursabile si au fost, sau sunt, nevoite sa returneze banii se mai numara Seba Pan SRL Deva, care a dorit realizarea unei fabrici de ambalaje textile, dar care a fost penalizata prin anularea contractului de finantare pentru ca nu a întocmit rapoartele trimestriale la care era obligata si nu a efectuat cheltuieli din propria contributie stabilita initial. SC IMER SA a încercat sa-si majoreze capacitatea de productie a vopselelor, dar a invocat dificultati financiare în alocarea contributiei proprii si a renuntat la finantare. În aceeasi situatie este si Luxten SRL Deva, societate care a dorit înfiintarea unei capacitati de productie de echipamente de iluminat din lemn. Când vine vorba de SC Horticola Nichy SRL si SC Eneida SRL, ambele din Lupeni, lucrurile par a fi mai grave, dupa cum reiese din datele furnizate atât de ADR V vest, cât si de Ministerul Integrarii Europene. În aceste doua cazuri, motivul rezilierii contractelor de finantare este „managementul defectuos”. Societatii Horticola Nichy SRL, care si-a dorit dezvoltarea productiei de ceramica si împletituri, i s-a reprosat „lipsa progresului în implementarea proiectului si nerespectarea graficului de activitati”, în timp ce motivele invocate în cazul societatii Eneida SRL (care-si propusese dezvoltarea afacerii cu cherestea) au fost „nerealizarea activitatilor prevazute si neîntocmirea rapoartelor trimestriale”.

Comentarii?