Săptămâna 29 septembrie – 5 octombrie 2005, numărul 153

EDITORIAL PUR si simplu liberali de Ştefan Ciocan Daca nu ar fi tragic pentru natiune, baletul politic din ultimii 15 ani ar fi de-a dreptul fascinant. Dansul partidelor si al moleculelor acestora, politicienii, dirijat din umbra de coregrafi misteriosi, poate fi fascinant, mai ales pentru un electorat zapacit. Aliante, fuziuni, divorturi cu scandal, migratii politice, parlamentari calatori din partid în partid sunt elementele unui mozaic definit în limbajul comun ca fiind „clasa politica”. De departe recordul la schimbat luntrele îl detine partidul de buzunar condus de Dan Voiculescu, om de afaceri controversat, care si-a cladit un imperiu financiar pe cadavrul unei firme comuniste de comert exterior. Voiculescu a reusit, cel putin în ultimele doua legislaturi, performanta de a fi la guvernare cu un scor electoral sub pragul de acces în legislativ. Niciodata Partidul Conservator, sau pe numele „de fata” Partidul Umanist, nu a fost cotat cu peste cinci procente în optiunile electoratului. Cu toate acestea, prin abilitatea sau lipsa de verticalitate (fiecare o defineste cum crede de cuviinta), Voiculescu a reusit sa se agate de câte un partid si sa patrunda pe usa din dos în structurile puterii centrale sau locale. Folosind ca moneda de schimb un trust de presa destul de bine cotat, Voiculescu, înconjurat din umbra de o cohorta de fosti securisti si specialisti în comert exterior, a pus degetul pe rana clasei politice din România: „foamea de imagine”. În perioada 2000 – 2004 a fost fratele mai mic al PSD-ului, intrând alaturi de Adrian Nastase în coalitia de guvernare. Adevarul este ca PSD-ul a tratat Partidul Umanist cam de sus si în momentul în care Voiculescu a simtit ca la alegerile locale oamenii lui Nastase nu au sanse mari de reusita a divortat urgent, dezlegând redactorii de la Antena 1 si Jurnalul National, care au început sa atace cu virulenta puterea. Pe baza acestei departari, chipurile din motive de coruptie, de PSD, Partidul Umanist a reusit un scor relativ bun la alegerile locale, în special în judetele unde avea la dispozitie studiouri teritoriale ale Antenei 1, de care au profitat din plin pentru propaganda politica. Imediat dupa alegerile locale, în care au criticat fara crutare PSD-ul, parând foarte apropiati de Alianta DA si obtinând astfel functii importante în administratia locala, Voiculescu a facut din nou virajul la 180 de grade si a sarit iarasi în asternuturile lui Adrian Nastase. Bucuros de accesul „moca” la Antena 1, Bombonel si Voiculescu si-au pus din nou pirostriile, mai ceva ca Prigoana cu Bahmutan. Mariajul nu a tinut prea mult, pentru ca „partidul Antena 1” a fugit dupa noaptea nuntii din familia PSD+PUR cu un june mai bogat în voturi: Alianta PNL-PD. Considerat de presedintele Traian Basescu, pe buna dreptate, ca fiind „solutia imorala”, Partidul Umanist a reusit totusi sa aduca acel plus de voturi în parlament care au determinat balansarea puterii catre guvernul Tariceanu. PSD-ul a ramas cu buza umflata pierzând un numar important de parlamentari, stiut fiind faptul ca alesii umanisti au intrat în legislativ pe listele comune PSD+PUR. Mai în gluma, mai în serios, senatorul Antonie Iorgovan aprecia ca PSD nu a pierdut alegerile când a câstigat Basescu prezidentialele, ci când a facut alianta cu PUR. De fapt, Dan Voiculescu a avertizat imediat dupa ce a batut palma cu Alianta DA ca reprezentantii din teritoriu trebuie sa munceasca mai mult, pentru ca nu mai are cu cine sa intre în parlament. Recent, PUR, definit ca partid social - liberal, a fost respins de Partidul Popular European, pentru ca nu se regasea ca doctrina între partidele populare, chiar daca si-a schimbat numele în Partidul Conservator. Voiculescu a procedat precum un purice, a gasit din nou câinele care sa-l care în parlament în cazul unor alegeri anticipate. Catelul lui Voiculescu se numeste Calin Popescu Tariceanu, care negociaza în secret o fuziune între PNL si PC. De data aceasta însa, Voiculescu pierde identitatea partidului, pentru ca liberalii nu accepta decât fuziunea prin absorbtie. Asta nu înseamna însa ca reprezentantii PC nu se vor regasi în structurile de conducere ale PNL. Dragostea proapspat înfiripata între Tariceanu si Voiculescu nu este noua. Pe cei doi îi leaga afaceri mai vechi sau cercuri de interese pe care nu pot sa le ignore. Atât Tariceanu cât si fiica lui Voiculescu au speculat ilegal pe bursa cu actiunile firmei lui Patriciu: Rompetrol. În cazul liberalizarii pietei de energie electrica, atât Voiculescu cât si Tariceanu au interese majore, primul vrând sa controleze prin Codrut Seres o parte din aceasta piata, iar cel de-al doilea a pus bazele mega-afacerii „Portile de Fier” din care s-a nascut „mafia energiei electrice”. Cele doua interese comune nu sunt singurele. Vânzarea actiunilor PETROM catre angajati, scoaterea la vânzare a obligatiunilor Rompetrol, sunt înca doua afaceri de anvergura în care Voiculescu are interese si Tariceanu are pârghii de control. În aceasta conjunctura este aproape fireasca fuziunea dintre cele doua grupuri de interese fara doctrina politica, dar cu un foarte bine definit obiectiv economic. Ramâne de vazut cum se vor reflecta aceste interese economice în sfera politica, cea mai probabila fiind o virare a partidului Liberal – Conservator spre PSD, de care-l leaga mai multe interese economice. Comentarii?

Săptămâna 29 septembrie – 5 octombrie 2005, numărul 153