Săptămâna 6 – 12 octombrie 2005, numărul 154

REALITATEA HUNEDOREANA



Bani gata de aruncat

  • Parteneriatul Consiliului Judetean cu firma reprezentata de Sever Muresan se poate solda cu o gaura de peste 50 de miliarde



  • de Ciprian Iancu, Stefan Ciocan

    Chiar daca va fi „supravegheat atent”, cum declara fostul sef al Politiei Române, acum consilier judetean, Ion Pitulescu, parteneriatul Consiliului Judetean cu Fibelfin risca sa se transforme într-un „simplu” tun de aprixomativ 1,5 milioane de Euro. Sistemul este destul de simplu si prevazut chiar în contract. O astfel de situatie ar mai putea fi remediata doar de justitie, dar precedentele ne fac sa credem ca, în caz de „Doamne fereste”, Consiliul Judetean se poate linge pe bot de zeci de miliarde, pierdute, normal, din bani publici.


    Transformarea aeroclubului în aeroport implica mari riscuri financiare

    În august, Consiliul Judetean a aprobat un parteneriat cu Asset Management System Bucuresti, societate reprezentata de controversatul om de afaceri Sever Muresan (condamnat în strainatate pentru frauda, înca judecat la noi pentru devalizarea Bancii Dacia Felix). Firma bucuresteana reprezinta în aceasta afacere grupul luxemburghez Fibelfin, cel care a fost laudat de conducatorii Consiliului Judetean ca fiind unul dintre cei mai buni constructori din Europa, fiind chiar si „semnatarul” circuitului de Formula 1 din Ungaria. Pe scurt, întelegerea este urmatoarea: Consiliul Judetean vrea aeroport la Saulesti, plus sosea modernizata si cu patru benzi între Hunedoara si Sântuhalm. Pâna aici absolut nimic rau.


    Întrebari aproape retorice

    Valoarea estimata a celor doua investitii necesare realizarii obiectivelor, cumulata, este de aproximativ 1.300 de miliarde de lei vechi, adica, grosso-modo, 40 de milioane de Euro. Consiliul Judetean plateste doar 20 la suta din suma necesara, iar problema partenerului privat este tratata la modul „îl priveste de unde si cum îsi scoate banii”. Întrebat despre acest aspect, Mircea Molot, raspunde scurt: „De fonduri nerambursabile ati auzit?”. Apare o prima întrebare: de ce nu cere Consiliul Judetean finantare? Mai ales ca Uniunea Europeana nu acorda fonduri nerambursabile de zeci de milioane de Euro unor firme private, ci doar autoritatilor publice, pentru proiecte de interes public. Obtinerea, initial, a 50 de milioane de Euro pentru proiectul ISPA pe baza unui parteneriat între Consiliul Judetean si Primariile Deva si Hunedoara a dovedit ca se poate. Trecem si peste acest aspect, la fel cum refuzam sa tratam importanta pe care ar avea-o în acest moment un aeroport pentru curse charter, între trei aeroporturi destul de aproape, la Sibiu, Arad si Timisoara, comparând suma investita, peste 800 de miliarde de lei vechi, cu necesitatile urgente ale judetului: o groapa ecologica de gunoi menajer, zeci de kilometri de drumuri circulate dar în ultimul hal, un Palat al Administratiei care sta degeaba aproape terminat, un parc industrial la Hunedoara aproape omorât în fasa si asa mai departe.


    50 - numarul cu... ghinion

    Ajungem la pericolul pe care-l prezinta afacerea, usor de observat din detalii furnizate de oficialii Consiliului Judetean - normal, cele care pot fi facute publice - pentru ca exista si o serie de date „confidentiale”, lucru perfect legal, dupa cum spun si juristii institutiei amintite. Adica: partenerul privat trebuie sa depuna o garantie în valoare de 3 la suta din suma totala a proiectului. Fibelfin (sau ASSET) plateste astfel 1,2 milioane de euro. Consiliul Judetean vine apoi cu 30 la suta din contributia sa de 20 la suta din valoarea totala a proiectului. Adica 2,7 din cele 8 milioane de Euro pe care ar avea sa le plateasca pentru cele doua obiective de investitii. Acesti bani constituie fondul pentru demararea lucrarilor, mai precis pentru efectuarea proiectelor si studiilor necesare, proiecte si studii care sunt efectuate tot de Fibelfin si Asset Management. Legislatia care reglementeaza parteneriatele publice-private spune ca valoarea proiectului efectiv pentru astfel de investitii poate atinge 6 la suta din valoarea totala a sumei ce se doreste a fi cheltuita. Asadar nici aici nu apare nici o problema. Punând raul în fata însa, exista posibilitatea ca partenerul Consiliului Judetean sa nu reuseasca sa obtina cele peste 30 de milioane de Euro de care are nevoie pentru a ridica aeroportul si a moderniza soseaua Hunedoara - Sântuhalm. La acest deznodamânt s-ar putea ajunge doar dupa ce pentru proiect s-ar cheltui prima transa din contributia Consiliului Judetean. Aici se spune „Avem garantia depusa”, dar aceasta garantie este de 1,2 milioane de Euro, în timp ce Consiliul a alocat deja 2,7 milioane. Ramân de recuperat 1.500.000 de Euro, adica vreo 52 de miliarde de lei. Proiectul este numai bun de tinut în sertar, iar banii se mai pot recupera, teoretic, doar în instantele de judecata. În ultima vreme Curtea de Conturi a României s-a confruntat cu situatii similare, dar de valori, e drept, mai mici, care nu ating ordinul zecilor de miliarde, se opresc la vreo doua sau trei... miliarde de lei vechi; proiecte platite de primarii, pentru o serie de investitii care nu s-au materializat. Banii au fost dati, normal, pentru un serviciu, cel de proiectare, dar s-au cheltuit degeaba, pentru ca proiectul nu are finalitate. În fata situatiilor de acest fel pâna si Curtea de Conturi este legata de mâini, pentru ca nu poate dovedi ca obiectivul de investitii a fost inventat doar cu scopul de a plati cuiva proiecte costisitoare.


    Probleme de orientare

    Presedintelui Consiliului Judetean, Mircea Molot (PNL), i s-a reprosat, în ultima sedinta, chiar de catre reprezentantii PD ca are probleme în ceea ce priveste stabilirea prioritatilor. Pedistii s-au enervat si au votat (patru din totalul de cinci câti au fost la sedinta) împotriva initiativei lui Molot în urma careia Consiliul Judetean va emite obligatiuni bancare în valoare de 600 de miliarde de lei, bani pe care bugetul judetului va trebui sa-i returneze în termen de doua decenii, dar pe care actuala conducere va putea sa-i cheltuiasca fara sa fie supravegheata de un tert, cum s-ar întâmpla în cazul în care ar fi împrumutati de la o banca. Avem încredere însa în bunele intentii ale lui Mircea Molot, dar nu putem sa nu observam ca astfel se doreste obtinerea rapida de bani pentru modernizarea drumului spre cetatile dacice din Muntii Orastiei. Asta în timp ce soseaua Hunedoara - Sântuhalm, mult mai importanta pentru economia judetului, fiind singura cale de legatura între Deva si Hunedoara, geme de camioane, microbuze, autoturisme si... gropi, în asteptarea materializarii parteneriatului cu Fibelfin, care poate dura ani la rând, în cazul în care va fi început si dus la bun sfârsit. Mai mult, pentru drumul spre cetatile lui Decebal se intentioneaza a se cheltui 400 de miliarde de lei, suma cu care ar putea fi modernizati cel putin 10 din cei 13 kilometri ce despart Hunedoara de intersectia cu DN7.


    Explicatii de linistire

    Presedintele Consiliului Judetean, Mircea Molot, spune ca nu exista nici un risc pentru bugetul judetului, în conditiile legislatiei actuale. Daca legislatia se schimba, însa, ar putea sa apara surprize neplacute. Totusi, Molot este optimist si crede ca întreaga polemica declansata pe marginea acestui parteneriat este, de fapt, aceeasi poveste derulata si în legatura cu telecabina de pe Dealul Cetatii: „Este devarat ca avansul nostru este mai mare decât garantia initiala depusa de partenerul nostru, dar este foarte important un amanunt: în conditiile legislatiei actuale, partenerul nostru nu se va putea atinge de banii pe care-i viram noi, decât la finalizarea lucrarilor. Avem si posibilitatea introducerii de bilete la ordin, daca va fi necesar. În cazul în care lucrarile nu se finalizeaza, noi ne luam si banii înapoi si garantia depusa de partenerul privat. Asa prevede legea la ora actuala si sper ca Parlamentul sa nu o schimbe. La aceasta ora nu exista nici o portita prin care partenerul nostru ar putea sa scape cu banii publici luati si cu lucrarea neefectuata. În plus, la fiecare etapa de lucrare începuta, noi mai luam ca garantie 5 la suta din valoare lucrarii ce este demarata. Daca tot este sa fim suspiciosi, si noi, Consiliul Judetean, putem sa nu mai viram avansul, dupa ce parneterul nostru depune garantia de 3 la suta din valoarea totala a proiectelor, dar nu uitati ca aici e vorba si de o doza de încredere. De aceea aceasta forma de colaborare este denumita "parteneriat"”.





    Săptămâna 6 – 12 octombrie 2005, numărul 154