Si-n acest sezon rece devenii vor scoate milioane bune din buzunar pentru a-si achita factura de apa calda si caldura. Pretul agentului termic furnizat de Termocentrala Mintia ramāne la o valoare considerata prea mare de edilii orasului. Un studiu realizat de specialisti ai Institutului de Cercetare si Proiectare īn Energia Termica (ICPET) Turbo Bucuresti arata ca aproximativ 20 la suta din energia electrica produsa de Termocentrala Mintia este subventionata, practic, prin tarifele impuse de aceasta unitate pe gigacaloria furnizata populatiei si agentilor economici din Deva. Conducerea Termocentralei respinge īnsa aceste
calcule.
"Soba" orasului Deva ramāne la fel de costisitoare ca-n anii trecuti
Īn iarna care bate la usa, gigacaloria va pleca din Termocentrala Mintia la un pret de 1.018.000 lei vechi. Costurile de transport si distributie, serviciu asigurat de societatea Calor Deva, sunt de 460.000 de lei. Se adauga TVA-ul si se ajunge la un pret total de 1.758.800 de lei pe gigacalorie. Din aceasta valoare, cetateanul plateste direct pretul de referinta, 896.000 de lei. Restul este acoperit cu subventii de la bugetul local, buget format prin contributia tuturor persoanelor fizice si juridice de pe raza orasului. Subventia totala pe ultimul sezon rece a fost de 138 de miliarde de lei, bani pe care primaria este fortata sa-i plateasca societatii Termoelectrica. Edilii vor sa scape de aceasta cheltuiala, motiv pentru care, conform unor surse ce au preferat sa ramāna īn anonimat, au chiar interesul descurajarii consumului de apa calda si caldura din sistem centralizat. Asta cu toate ca-n acest sistem, īn ultimii patru ani
s-au investit 5 milioane de euro pentru modernizarea punctelor termice si a unor magistrale de termoficare, iar alt milion de euro este „pe drum”.
Concluzii greu de acceptat
Conform unui studiu efectuat recent la Deva de catre specialisti ai ICPET Bucuresti, la comanda Agentiei Nationale de Reglementare īn domeniul Energiei (ANRE), aproximativ 20 la suta din energia electrica produsa de Termocentrala Mintia este subventionata indirect, din bani publici, prin subventia acordata energiei termice. Autorii studiului ajung la concluzia ca pretul gigacaloriei ar trebui sa fie cu cel putin 50 la suta mai mic decāt valoarea actuala, iar un Megawatt-ora sa coste cu 10 euro mai mult, astfel īncāt tarifele practicate de termocentrala sa fie cele corecte. Acestia mai sustin ca īn cauza apare un efect de „distorsionare a preturilor” energiei electrice si termice, iar astfel „se elimina de pe piata īncalzirii urbane cogenerarea (productia simultana de energie electrica si termica - n.red.), īntrucāt, adunānd si pierderile de transport, rezulta ca ar fi mai scumpa decāt īncalzirea cu CT (centrale termice - n.r.) sau cazane individuale (centrale termice de apartament - n.r.)”.
Directorul termocentralei Mintia, Victor Bucalet, spune īnsa ca aceste concluzii sunt niste „copilarii”. „Noi am furnizat datele noastre la ANRE, iar Agentia ne-a transmis pretul pe care trebuie sa-l practicam, adica 1.018.000 de lei pe gigacalorie. Cānd a fost construita, termocentrala nu a fost conceputa sa produca īn regim de cogenerare. Dupa aceea s-au facut unele adaptari care ne fac sa ajungem la acest pret. Īn plus, primul grup care va produce īn regim de cogenerare, proiectat asa cum trebuie, Grupul lll, va fi dat īn functiune abia la anul. Nu īncalcam nici o reglementare”, adauga Victor Bucalet.
„Ne dam cu stāngul īn dreptul”
Directorul societatii Calor Deva, Ioan Cristea, ne declara ca va trimite studiul realizat de ICPET Bucuresti Presedintiei, īn speranta ca interventia lui Traian Basescu va duce la o limpezire a situatiei. „Nu este corect ca toti contribuabilii la bugetul local al Devei sa achite, de fapt, o subventie la energia electrica furnizata de Termocentrala Mintia īn sistemul national. Aceasta situatie se īnregistreaza īn mai toate orasele din tara ale caror retele de īncalzire centralizata sunt alimentate de termocentrale. Studiul a fost deja trimis la ANRE, iar reprezentantii acestei agentii nu au avut nici o obiectie. Noi nu dorim decāt preturi stabilite corect, nimic altceva. E ciudat ce se īntāmpla. Ne dam cu stāngul īn dreptul. Ministerul Economiei aloca societatii Calor 25 de miliarde pentru modernizarea retelei de apa calda si īncalzire, mai vin 9 miliarde īn acest scop de la Primaria Deva, iar pe de alta parte Ministerul Muncii subventioneaza cu 10 milioane de lei cumpararea unei centrale termice de apartament. Asta īn timp ce īn Ungaria s-au interzis centralele termice, iar īn majoritatea tarilor europene este interzis sa consumi gaz metan doar pentru caldura, fara sa produci si energie electrica. Īn Occident se aplica principiul producerii de curent electric si caldura prin cogenerare, dar lucrurile sunt bine puse la punct si din punct de vedere legal. De exemplu, īn Danemarca, o termocentrala de capacitatea celei de la Mintia este unicul furnizor de caldura pe o raza de 100 de kilometri. Nimeni de pe acea arie nu are dreptul sa-si instaleze o alta sursa de caldura”.
Pe lānga pretul practicat de termocentrala, nemultumirea lui Ioan Cristea pleaca si de la faptul ca deja mai bine de jumatate din totalul celor 24.000 de apartamente din Deva sunt debransate de la reteaua centralizata, proprietarii preferānd sa-si instaleze centrale proprii.
Fenomenul se mentine la aproximativ 1000 de debransari pe an, mai ales ca, la iarna, proprietarul unui apartament cu trei camere va trebui sa plateasca 3 milioane de lei numai pentru caldura, plus 500.000 pentru apa calda, īn conditiile īn care gazul metan consumat de o centrala termica de apartament ar costa 2 milioane de lei. Īn acest ritm, este posibil ca, peste trei sau patru ani, reteaua centralizata a Devei, conceputa pentru īntregul oras, sa nu-si mai aiba rostul.
Ioan Cristea protesteaza, pāna acum, degeaba
Pe muchie de cutit
Pe termen mediu si lung, problema caldurii poate deveni si mai acuta decāt acum, existānd chiar pericolul declansarii unor adevarate crize sociale. Specialistii īn domeniu, la fel ca si cetatenii, sunt īmpartiti īn doua tabere: unii care sustin si acum sistemele centralizate, altii care reclama dificultatile rentabilizarii unor retele termice mamut. Uniunea Europeana impune majorarea pretului la gazul metan, tarif devenit deja destul de greu de suportat de proprietarii de centrale termice. Guvernul acorda ajutoare sociale familiilor cu centrale de apartament, dar si celor care se īncalzesc cu ajutorul caloriferelor conectate la reteaua centralizata. Exemplul dat de Ioan Cristea referitor la necesitatea unor legi nationale si locale clare, care sa impuna reteaua centralizata ca sursa de īncalzire este imposibil de urmat īn Romānia si, mai ales, īn judetul Hunedoara. Deva este singurul oras din judet īn care se mai furnizeaza apa calda si caldura din sistem centralizat si asta numai īn jumatate din oras. Retelele similare din Hunedoara, Calan, Simeria si celelalte orase, acolo unde au existat, au disparut īn ultimii ani, iar reconstruirea lor ar costa zeci de milioane de euro, bani pe care primariile nu-i au si nu-i vor avea prea curānd. Interzicerea centralelor termice pare imposibila īn conditiile īn care deja sute de mii de familii din tara au facut īmprumuturi bancare pentru a-si asigura confortul termic si a scapa de taxele comune umflate de pierderile pe retea. Īn plus, agentul termic este, lucru dovedit, si agent electoral important, mai ales īn preajma alegerilor, fie locale, fie generale.