Dosarul comorilor dacice pare sa rezerve multe suprize, desi instrumentarea sa a fost finalizata si a ajuns pe masa judecatorilor. Indicarea unor persoane ca Adrian Nastase, Dan Iosif, Ioan Talpes, Sergiu Nicolaescu sau Ovidiu Tender ca posibili beneficiari ai comorilor dacice pare a fi doar prima surpriza. Procurorii au reusit sa adune un material constituit din noua (9) volume, fiecare a câte 600 de pagini. Dosarul este unul dintre cele mai voluminoase cu care a avut de-a face vreodata Tribunalul Hunedoara. Pe lânga un rechizitoriu de peste 100 de pagini, procurorii au inclus în dosar marturii luate în urma audierii a zeci de persoane, corespondenta derulata în timpul cercetarilor, verificari care au fost începute înca din 1999 de catre Inspectoratul General de Politie, expertize, zeci de harti relationale între acuzati si alte personaje implicate. Pentru a-si completa verificarile, echipa de ancheta a apelat chiar si la doi investigatori sub acoperire. Inculpatii încearca sa se apere cum pot mai bine. Unul dintre ei, Iulian Ceia, adopta o strategie agresiva, acuzând procurorii care au instrumentat cazul. Anchetatorii au si ei argumentele lor.


La începutul lunii iunie, politistii hunedoreni au facut mai multe descinderi în Deva si Alba Iulia, soldate cu retinerea pentru audieri a 17 persoane. În urma finalizarii anchetei, 13 persoane au fost puse sub acuzare: Iulian Ceia, Ciprian Sibisan, David Magda, Ion Nedelcu, Mugur Nedelcu, Florin Ioan Nistor, Adrian Marcel Nistor, Ioan Florin Popa, Mihai Zerkula, Ioan Alberto Deac, Petru Ioan Groza, Ileana Sabina Vasinca si Ioan Vasinca. Grupul este acuzat ca-n ultimii cinci ani ar fi cautat ilegal si gasit 15 bratari dacice din aur. Dupa cum reiese din rechizitoriu, bratarile cântaresc între 700 de grame si 1,8 kilograme, fiind estimate pe piata neagra la sume cuprinse între 80.000 si 100.000 de euro. La prejudiciul de 1,5 milioane de euro, constituit prin evaluarea bratarilor (despre care arheologii spun ca, daca exista cu adevarat, sunt, de fapt, mai valoroase decât „Closca cu puii de aur”), se mai adauga si zeci de kosoni (monede dacice din aur ce se gasesc în apropierea cetatilor din Muntii Orastiei) cautate si traficate ilegal, precum si pagube constatate de anchetatori în alte infractiuni imputate acuzatilor. Valoarea totala a prejudiciului depaseste 2 milioane de euro. Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba efectueaza acum cercetari si-n alte cauze asemanatoare, numarul „braconierilor de obiecte dacice” avuti în atentie fiind de ordinul zecilor. O serie de marturii indica faptul ca bratarile ar fi ajuns la persoane precum Adrian Nastase, Ioan Talpes, Dan Iosif, Ovidiu Tender si Sergiu Nicolaescu. Saptamâna trecuta a avut loc la Tribunalul Hunedoara prima înfatisare în procesul cautatorilor de comori dacice. Cei 13 indivizi din Deva, Calan si Alba sunt acuzati ca ar fi cautat, gasit si traficat ilegal obiecte dacice din aur în valoare de aproape 2 milioane de euro. O parte dintre inculpati mai sunt acuzati si de activitati de tip mafiot, cum ar fi santaje, proxenetism sau intimidari prin amenintarea cu acte violente si chiar infractiuni de lovire. Cauza nu a stat prea mult în atentia judecatorilor deoarece o parte dintre inculpati au solicitat stabilirea unui nou termen de judecata, pe motiv ca nu reusisera sa-si angajeze aparatori. Astfel, procesul va fi reluat pe 10 noiembrie. La iesirea din sala de judecata, Iulian Ceia (cel despre care anchetatorii spun ca ar fi liderul „gruparii de tip mafiot”) s-a lansat într-o serie întreaga de acuze la adresa procurorilor. Ceia se apara spunând ca o serie de procurori „carieristi” vor sa avanseze prin a-l determina sa faca acuzatii incriminatoare la adresa unor lideri ai fostei puteri politice: „Consider ca este un proces politic pentru ca se fac presiuni asupra mea pentru a incrimina personalitati politice, de exemplu pe domnul Adrian Nastase, Dan Iosif, sau Sergiu Nicolaescu. Nu am cedat la aceste presiuni care se fac de catre procurorul Câmpeanu (Victor Câmpeanu – unul dintre procurorii care s-au ocupat de ancheta), din câte stiu eu, din dorinta de a accede la o functie mai mare. Am mari obiectii cu privire la acest proces, eu nu ma consider vinovat. Cred în justitie si cred ca ea îsi va face asa cum trebuie treaba”. Pe parcursul anchetei, procurorul Victor Câmpeanu a emis o ordonanta în care se arata: „Din datele de urmarire penala si din cercetarile efectuate în cauza rezulta ca o parte dintre bratari au fost achizitionate în mod particular de Dan Iosif, Adrian Nastase, Ioan Talpes, Ovidiu Tender si Sergiu Nicolaescu. Parchetul dispune: - ridicarea bratarilor precum si a înscrisurilor privind achizitionarea, respectiv valorificarea ulterioara a bunurilor de patrimoniu precizate, aflate în colectiile urmatorilor colectionari particulari: Dan Iosif, Adrian Nastase, Ioan Talpes, Ovidiu Tender, Sergiu Nicolaescu. - depunerea bratarilor ridicate la Muzeul National de Istorie a României în vederea expertizarii”. Politistii s-au deplasat la domiciliile celor amintiti, au stat de vorba cu acestia, dar fiecare a declarat ca nu detine obiecte dacice de valoare, cu atât mai putin bratari dacice din aur. În afara de Dan Iosif, care a recunoscut de la bun început ca este prieten cu Iulian Ceia, doar Ovidiu Tender a declarat ca îl cunoaste pe acesta, dar nu foarte bine, spunând ca l-a întâlnit de câteva ori la restaurantul Johan Strauss din Bucuresti, unde Ceia venise de câteva ori în calitate de însotitor al „unui cunoscut” al lui Ovidiu Tender. Omul de afaceri precizeaza însa ca nu a avut relatii de prietenie sau de afaceri cu Iulian Ceia. Pentru a expune pozitia lui Adrian Nastase, procurorii au folosit declaratia data de acesta unui cotidian central, la momentul izbucnirii scandalului. Deranjat de implicarea numelui sau în scandalul comorilor dacice, Adrian Nastase si-a trimis avocatul la Deva, la finele lunii trecute. Nineta Anghelina a cercetat vreme de doua zile dosarul, iar în baza celor constatate a întocmit, în numele fostului premier, o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care atrage atentia asupra faptului ca procurorii ar fi dispus abuziv emiterea ordonantei de verificare si emitere a unei comunicari în care sa se arate ca Adrian Nastase nu este în nici un fel implicat în dosar. „Nu exista nici o acoperire legala pentru asemenea demers. Nu au existat probe care sa justifice emiterea acelei ordonante. Cu toate acestea, numele domnului Adrian Nastase a fost amintit destul de des în acest scandal si mediatizat la modul negativ, ceea ce consideram ca este total incorect, iar aceasta mediatizare denota un anumit interes. Asteptam ca CSM-ul sa faca verificarile care se impun si sa stabileasca ce si cum”, adauga Nineta Anghelina. Dupa ce a parut amuzat de afirmatiile pe care Iulian Ceia le-a facut la adresa sa, procurorul Victor Câmpeanu a justificat emiterea ordonantei de care Adrian Nastase s-a simtit lezat: „Indiciile care ne-au determinat sa facem acest demers au rezultat din marturiile unor oameni care au jurat cu mâna pe Biblie. Nu ne-a venit noua, din senin, o asemenea idee. Suntem constienti ca domnul Nastase este o personalitate, dar nu putem sa ignoram asemenea marturii. Consider ca ne-am facut datoria corect”. O pozitie asemanatoare este adoptata si de procurorul general - adjunct al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba, Augustin Lazar. Acesta da însa de înteles ca în directia VIP-urilor politice ar putea sa apara si alte elemente care sa le confirme statutul de beneficiari ai comorilor dacice, refuzând însa sa rosteasca prea multe nume: „Ordonantele de acest fel au scop de verificare si pot sa fie emise chiar si fara probe, mai ales ca ele nu sunt masuri de constrângere. Totusi, la dosar, sunt sase marturii ale unor persoane ale caror date de identitate sunt protejate, persoane care au indicat aceste personalitati ca fiind beneficiarii unor bratari dacice. În plus, din declaratiile altor martori, am obtinut alte indicii în acest sens care ne-au determinat sa emitem acea ordonanta. Noi nu suntem abilitati sa cercetam demnitari. Parchetul General desfasoara însa verificari pe tema bratarilor dacice, verificari care îl vizeaza pe domnul Dan Iosif si alte persoane care au calitatea de demnitar”. Cercetarile în dosarul comorilor dacice se bazeaza pe date care au început sa fie colectate de catre Inspectoratul General al Politiei înca din perioada 1999 - 2000, adica de când au fost descoperite si primele bratari dacice. Dosarul, de dimensiuni impresionante (aproape 5.000 de file), cuprinde zeci de marturii. Complexitatea cercetarilor reiese din sutele de transcrieri de convorbiri telefonice interceptate (dintr-o convorbire reiese ca sotia unuia dintre acuzati chiar ar fi cântarit o bratara de aur pe cântarul din bucataria sa, înainte ca aceasta sa fie vânduta mai departe). De asemenea, procurorii au apelat si la doi investigatori sub acoperire, unul care a încercat sa culeaga date despre extinderile din afara tarii ale retelei, iar celalalt care se pare ca s-a ocupat mai mult de culegerea de informatii din zona judetelor Hunedoara si Alba. În dosar apare, de asemenea, corespondenta cu Serviciul Interpol, cu politia din Germania si chiar cu cea din Statele Unite, deoarece se pare ca o bratara dacica s-a aflat la un moment dat expusa la vânzare într-un magazin din zona Stutgart, iar o alta bratara a fost scoasa la licitatie de casa Christie’s în New - York, în 1999, la un pret de pornire de 80.000 de dolari. În acelasi timp, exista marturii depuse de cetateni germani despre un român care ar fi încercat sa vânda doua bratari - pereche unor colectionari privati din Germania. Chiar daca au trecut luni bune, procurorii mai trag sperante ca vor reusi sa faca rost macar de una dintre cele 15 bratari, proba esentiala care lipseste din tot acest puzzle. În dosar exista doar marturii si imagini ale obiectelor care constituie miza principala a procesului, pe lânga acuzatiile de santaj, lovire sau asociere în vederea comiterii de infractiuni.

Nici unul dintre cei 13 inculpati în acest dosar nu recunoaste faptele de care este acuzat. În declaratia data la începutul cercetarilor, Iulian Ceia s-a prelevat de dreptul de a nu spune nimic, atragând atentia ca a avut rol de colaborator al politiei „cu privire la activitatea unor politisti si procurori din zona Curtii de Apel Alba”. David Magda este singurul dintre inculpati care le-a furnizat câteva date procurorilor. Declaratia sa de inculpat este însa destul de încurcata si, probabil, va fi clarificata pe parcursul procesului. Acesta povesteste ca, împreuna cu Eugen Dudas, a mers la Bucuresti si a primit 55.000 de dolari de la Iulian Ceia din suma totala de 65.000 de dolari, pe care Dudas Eugen i-a dat-o apoi lui Mugur Nedelcu pentru doua bratari din aur. La final, David Magda adauga ca a auzit „din oras” ca ar fi fost gasite mai multe bratari dacice în Muntii Orastiei. Printre cei care le-au spus mai mult decât nimic procurorilor în declaratiile de inculpat se numara Florin Nistor. Acesta recunoaste ca doar din curiozitate a efectuat cautari cu un detector de metale în Muntii Orastiei, împreuna cu Ciprian Hidisan, dar nu au gasit nimic. Sorin Popa se numara si el în categoria inculpatilor putin mai cooperanti, declarând ca este pasionat de numismatica si arheologie, ca si-a cumparat un detector de metale, prin mica publicitate, din Timisoara, dupa care a gasit aproape de orasul Calan 138 de monede de argint, ce au constituit apoi colectia sa privata si cu ajutorul carora avea de gând sa intre în clubul numismatilor autorizati din tara. Moneda de aur gasita la el, spune ca a cumparat-o de pe litoral. Mihai Zerkula spune ca nu a efectuat detectii decât de unul singur, numai pâna în 2001 si doar pe malul Muresului, ori în alte locuri în care acest lucru nu era interzis de lege.

Comentarii?