Conformarea la normele europene de mediu a fost si īnca mai este un ghimpe mare si ascutit īn haina cu care Romānia doreste sa iasa īn lumea europeana.
De ani buni ni s-a atras atentia ca avem o problema serioasa pe acest domeniu, compusa din multe altele, mai mici, dar, aparent, insurmontabile, din cauza proastelor obisnuinte ale romānului, īn general, de la cum arunca galeata cu gunoi pāna la cum marile unitati industriale arunca īn aer tone de materii daunatoare.
ai īn judetul Hunedoara, subiectul protectiei mediului a fost unul la moda, fie ca a fost vorba de interese justificate de cerintele europene, ori de cele politice sau
de grup. Īn zona noastra se dovedeste clar complicitatea statului (prin pasivitatea sa) cu cetatenii si agentii economici la crearea unei situatii din care nu vom reusi sa iesim decāt dupa ce Uniunea Europeana ne va amenda, usturator si la propriu, pentru neīndeplinirea obligatiilor.
Cānd seaca, lacul Cincis ofera imagini ale "preocuparii" hunedoreanului pentru protectia mediului
Doar patru agenti economici din judetul Hunedoara vor fi pasuiti īn ceea ce priveste conformarea la normele europene de mediu si dupa integrarea īn Uniunea Europeana, prevazuta pentru 1 ianuarie 2007. Este vorba despre Termocentrala Mintia, Termocentrala Paroseni, Mittal Steel Hunedoara si Cilindrul Calan. Aceste patru unitati au fost „pasuite” cu aducerea capacitatilor de productie la normele de protectie a mediului aplicate de Europa Occidentala pāna dupa momentul integrarii, īn urma negocierilor purtate de Guvernul Romān pe capitolul de mediu. Restul, indiferent ca este vorba despre firme private sau de stat, ori de institutii publice, vor trebui sa se conformeze pāna la 1 ianuarie 2007. Firmele care nu vor reusi acest lucru vor fi īnchise. Īntr-o categorie intermediara se situeaza alte patru societati hunedorene: Refractara Baru Mare, Carpatcement (CASIAL), Carmeuse SA (fabrica de var de la Chiscadaga) si Avicola Mintia. Aceste societati trebuie, pāna la īnceputul lui decembrie, sa īnceapa depunerea actelor pentru obtinerea „autorizatiilor integrate de mediu”, autorizatii speciale de functionare ce le sunt eliberate firmelor care sunt nevoite sa-si schimbe īntregul flux de productie pentru a reusi sa se ridice la pretentiile UE. Pentru acestea īnsa, termenul de conformare este tot 1 ianuarie 2007. Diferenta este ca vor fi nevoite sa cheltuiasca mai mult pentru a nu avea probleme. Sumele nu se ridica īnsa la valoarea celor de care, de exemplu, va avea nevoie Mittal Steel Hunedoara. Combinatul siderurgic, pentru a ajunge la standarde de mediu europene, va „īngurgita” 80 de milioane de euro, dar, īn acest caz, termenul final este 2014. Programul trebuia īnceput īn 2004, cu o serie de investitii īn valoare de 7,2 milioane de euro, dar Mittal Steel nu a cheltuit nici un euro īn cadrul programului convenit cu Ministerul Mediului si nu da semne, deocamdata, ca ar avea de gānd sa o faca prea curānd.
Gospodarii, demni de aratat cu degetul
Institutiile care reprezinta Statul romān, īn mod normal, ar trebui sa fie primele care fac pasi pe calea respectarii normativelor de mediu, din cel putin doua motive, īn afara de cel al necesitatilor politico-economice. Primul, pentru ca dispun de bani publici, nu depind de clienti, conjuncturi de piata etc..., iar al doilea, pentru ca proprietarul unei fabrici nu este stimulat deloc sa-si depoziteze gunoiul īn conformitate cu cerintele UE atāta vreme cāt primaria orasului īn care activeaza nu arata cel mai mic interes īn acest sens, pentru a servi drept exemplu.
Desi despre integrare europeana sa vorbeste intens de mai bine de un deceniu, nici un primar din judetul Hunedoara nu a reusit pāna acum sa rezolve problema resturilor menajere prin aplicarea de „solutii europene”. A existat o tentativa a fostului primar al Hunedoarei, Remus Maris, cu cinci ani īn urma, care a pus la punct o colaborare tehnica, logistica si financiara cu o firma germana pentru construirea unei fabrici de valorificare a deseurilor menajere, dar, dupa ce proiectul a fost taraganat tocmai de Ministerul Mediului (a carui agentie judeteana, culmea, amenda primaria pentru nereguli la rampa de gunoi a orasului), totul s-a oprit la Ministerul de Finante, care nu s-a aratat dispus sa semneze o scrisoare de garantie guvernamentala pentru „fenomenala” suma de 7 milioane de euro.
Primarii marilor orase se dau peste cap, de ochii lumii, de mai bine de doi ani sa realizeze cāte o groapa ecologica de gunoi menajer. Nici una dintre comunitatile importante ale judetului
nu-si poate permite īnsa sa cheltuiasca zeci de milioane de euro pentru asa ceva. Acum se vorbeste de realizarea unui „deponeu ecologic” care sa deserveasca atāt Deva si Hunedoara, cāt si orasele Simeria si Calan. Asta dupa ce fiecare dintre principalele doua orase ale judetului a studiat posibilitatea de a-si rezolva „individual” problema depozitarii resturilor menajere. Īn plus, apare ideea construirii unui incinerator de resturi menajere. Ambele priecte sunt īnca la stadiul de notite pe hārtie.
Abia īn toamna acestui an se fac primii pasi pentru a transpune īn realitate proiectul de reabilitare a sistemului de apa si canalizare pentru Hunedoara si Deva. Vor mai trece ani buni īnsa pāna cānd cele doua orase vor dispune de statii de epurare a apelor menajere. Cel mai devreme acestea vor īncepe sa functioneze īn 2009. Pāna atunci apele cu materii fecale, detergenti, uleiuri si alte substante periculoase vor continua sa se deverseze direct īn Mures, care le va transporta, ca si pāna acum, īn Ungaria.
O alta problema o constituie deseurile cu regim special, cele care nu sunt biodegradabile (cauciucurile, electrocasnicele, acumulatorii, sau PET-urile). Īn mod normal, de colectarea acestora ar trebui sa se ocupe societati specializate, īnsa si aici apare un blocaj. „Avem societati de acest profil īnfiintate īn judet. Sa spunem ca nu ar avea probleme cu strāngerea deseurilor cu regim special, dar blocajul apare īn a doua faza, cea de valorificare. Mai precis, firmele īn cauza nu au aproape deloc variante de valorificare a materialelor adunate”, spune directorul executiv al Agentiei Judetene de Mediu, Elena Badescu.
Nu facem, suntem buni de plata!
„Este greu de crezut ca ne vom ridica la cerintele europene pentru protectia mediului pāna la 1 ianuarie 2007. Cred ca vom ajunge īn aceeasi situatie ca si Polonia, care ani la rānd a fost sanctionata de Uniunea Europeana cu 300.000 de euro pe zi, pāna cānd si-a mai eliminat din neajunsurile la acest capitol. Abia dupa ce vom primi si noi asemenea amenzi, cred ca lucrurile vor īncepe sa se miste si īn Romānia”, declara Georgeta Barabas, purtatorul de cuvānt al APM Hunedoara.
Uniunea Europeana considera ca si-a facut datoria: ne-a avertizat, ne-a pus la dispozitie si fonduri pentru diferite proiecte de mediu, a acordat si consultanta. Noi nu am reusit sa facem aproape nimic, pentru ca, s-o recunoastem, protectia mediului este o problema situata īn coada listelor de prioritati, atāt personale cāt si administrative, sau institutionale. Īn consecinta, din momentul integrarii va trebui sa respectam aceleasi reguli convenite la nivelul Uniunii. Societatile care nu se vor conforma, si se pare ca vor fi multe, vor fi īnchise. Guvernul va fi nevoit sa emita o dispozitie cu titlu executoriu pentru īnchiderea firmei īn cauza (decizie care poate fi contestata doar īn instanta de Contencios Administrativ) dupa care se va pune īn aplicare. Pentru firmele de stat si primarii, Romānia va fi nevoita sa plateasca penalitati, „amenzi” care se vor achita tot din buzunarul cetateanului. Exista astfel pericolul ca, de exemplu, īn cartierul Viile Noi din Deva, unde nu exista canalizare, oamenii sa fie „amendati” indirect prin impozite mai mari pentru ca nu au canalizare. Asta cu toate ca oamenii de acolo, sau din celelalte zone fara canalizare, nu sunt cu nimic vinovati, pentru ca de ani īntregi le-au cerut edililor sa rezolve problema, iar acestia au dat invariabil acelasi raspuns: „nu are rost sa cheltuim banii pentru canalizare pentru ca reteaua īn zona va fi realizata odata cu aplicarea programului ISPA”.
Ne oprim aici cu exemplele, pentru ca seria de cauze si efecte poate continua īntr-un mod de-a dreptul ametitor, la fel ca si amalgamul de explicatii, mai ales ca īn Romānia orice situatie alarmanta are cel putin o scuza.