Miercurea, din doua în doua saptamâni. Petrila. Multime de masini de lux. Figuri cunoscute ale vietii publice din judetul Hunedoara intra în restaurantul Medom. Fac parte din formatiuni politice diferite si n-ai crede în ruptul capului ca ar putea sta împreuna la o masa, dar vezi ca se îmbratiseaza, se saruta de trei ori pe obraji si îsi spun unul celuilalt „frate”. Sunt masonii de Hunedoara, uniti prin juramânt si prin ritualuri secrete doar de ei stiute. Ce este masoneria? Cine sunt masonii din judet? De ce au ales aceasta organizatie? Sunt doar câteva dintre întrebarile la care vom încerca sa raspundem în rândurile care urmeaza.



Conform site-ului Marii Loji Nationale din România, francmasoneria este una dintre cele mai vechi societati fraternale. Etimologic vorbind, francmasoneria este o asociatie a zidarilor (masoni) liberi . Adjectivul „franc” desemna în Evul Mediu francez pe cineva scutit de darile feudale. Deoarece erau constructori de zidiri sfinte, francmasonii au avut totdeauna o situatie privilegiata. Ei s-au aflat mereu pe primul loc în topul breslelor medievale. Societatea masonica a avut - ca orice breasla - numai trei grade: ucenic, calfa si maestru. Aceste trei grade au ramas pâna astazi primele trei grade ale tuturor riturilor masonice si alcatuiesc Francmasoneria Albastra. În România, ea este condusa de un mare maestru, Eugen Ovidiu Chirovici, si a primit în urma cu un an din partea Guvernului Nastase statutul de asociatie de utilitate publica. Aceasta înseamna ca ea poate primi oricând de la stat fonduri, ceea ce face ca masoneria sa nu mai aiba secrete pentru muritorii de rând. Atât timp cât aceasta poate fi finantata din bani publici, este firesc ca cetateanul de rând sa stie pe ce sunt cheltuite sumele care provin din taxele si impozitele pe care le plateste si, mai ales, cine si de ce poate dispune de o cota parte din darile sale. Tot conform datelor cuprinse pe site-ul MLNR, masoneria este definita ca un sistem alegoric al moralitatii, ilustrat prin simboluri, dar si o societate organizata, o fraternitate. În plus, francmasonii sunt încurajati sa urmeze si în viata de toate zilele lectiile învatate în timpul ritualurilor alegorice. Mai multi masoni au marturisit ca au fost tulburati de lectiile pe care le-au primit în timpul unor astfel de ritualuri, fara sa precizeze însa despre ce este vorba. De asemenea, un mason poate sa declare ca face parte din ordin, dar nu are voie sa-i deconspire pe ceilalti „frati” ai sai. Pentru o persoana care are cunostinte minime despre ritualul îmbratisarii si apelativul pe care le folosesc, nu e greu de banuit din ce organizatie face parte respectiva persoana. Criteriile de admitere în francmasonerie sunt foarte simple: credinta în Divinitate si în nemurirea sufletului. Divinitatea este denumita generic Marele Arhitect al Universului. Ordinul este deschis pentru barbatii de orice rasa sau religie, de buna reputatie si care îndeplinesc conditia esentiala de admitere. Francmasoneria nu este o religie si nici un substitut al religiei. Cele trei mari principii ale francmasoneriei sunt: iubirea fraterna, întrajutorarea si adevarul. Francmasoneria cere fiecarui membru sa respecte cu strictete legile tarii în care activeaza si sa nu participe la nici un complot care ar viza suveranitatea sau bunastarea propriului popor sau a tarii care îl gazduieste temporar, în caz contrar el poate fi expulzat din ordin. Mircea Ioan Molot a intrat în loja de la Petrila anul trecut, la putin timp dupa ce a fost ales în functia de presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara. Nu se cunoaste daca a fost monitorizat trei ani, asa cum cer regulile masoneriei înainte de a fi propulsat în structurile acestui Ordin. În aceasta perioada, candidatului îi sunt testate printre altele: potentialul de putere al relatiilor la vârf, influentarea deciziilor la nivel înalt potrivit functiei pe care o detine. Dupa datele pe care le avem, Molot are un grad mic în masonerie. Presedintele Consiliului Judetean declara ca: „E o chestie indiscreta. Nu ca as face sau n-as face. E problema mea, si nu a presei. Nu prea stiu prea multe despre ea. Nu raspund nici afirmativ, nici negativ. E problema fiecaruia. E ca si religia. Este problema fiecarui individ”. Surse neoficiale spun ca Mircia Muntean, primarul municipiului Deva si presedinte al Organizatiei Judetene a Partidului National Liberal, este un alt membru al lojei din judetul Hunedoara. Acesta ar fi intrat în masonerie în urma cu câtiva ani, dar contactat telefonic, a negat ca ar fi fost vreodata membru al Ordinului. „Nu sunt mason. Nu fac parte si nu am facut niciodata parte din masonerie. Ma duc cu oricine care zice ca sunt mason si ma duc în direct cu el pe orice televiziune. Am fost la restaurantul Medom de la Petrila în 1991. Nu stiu nimic de loja de la Petrila. Asa mi s-a spus ca am vila pe Felix, pe Cincis (...)”. Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si vicepresedinte al Partidului Democrat, este, de asemenea, mason cu „state vechi” al lojei din Petrila. Unii „frati” declara ca este posibil ca Barbu sa ceara sa fie trecut „în adormire” pe perioada mandatului sau. Programul încarcat nu-i permite sa se deplaseze de doua ori pe luna la Petrila, iar absentele repetate pot duce la excluderea („iregularitatea”) sa. Sorin Apostu, membru marcant al Partidului Democrat, dupa ce a trecut pe la PSDR si PSD, fost prefect al judetului, prosper om de afaceri din Valea Jiului, este o alta persoana care a aderat de ceva vreme la masonerie. Gheorghe Cioara, fost director al Companiei Nationale a Huilei Petrosani, actual director al RAAVJ, si Mihai Gireada, fostul sef al Regiei Autonome a Apei Valea Jiului, sunt alte doua persoane care fac parte din masonerie. De asemenea, actualul director al Directiei Drumuri Judetene, Ioan Prip, s-a înscris si el în Ordin, urmându-si sefii liberali. Mihai Prisacariu, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu, actualmente membru PNL într-o organizatie din Capitala, este unul dintre „respectabilii frati” care, conform unor surse neoficiale, are un grad înalt în loja de la Petrila. O noua „achizitie” a masoneriei din judetul Hunedoara este Alin Simota, patronul clubului de fotbal Jiul Petrosani si unul dintre milionarii judetului, inclus în „topul celor 300”. Fostul sef al Politiei municipiului Deva, Ioan David, aflat în prezent în închisoare si judecat în ”Dosarul Spuma si Bibanu’”, a fost unul dintre membrii lojei de la Petrila. Unii masoni declara ca s-a încercat salvarea sa prin interventii ale „respectabililor frati” la Marele Maestru, Eugen Ovidiu Chirovici, dar ca acesta din urma a refuzat sa îl ajute pe David. Din rândurile acesteia mai fac parte si alti politisti, cel mai cunoscut fiind Ioan Cozma de la Politia Rutiera. Fostul presedinte al Consiliului Judetean, Mihail Nicolae Rudeanu, ex-prefectul Aurelian Serafinceanu, directorul SDEE, Florin Mârza, fostul senator PSD Doru Gaita, fostul director al CNH, Ioan Stamin Purcaru, ex-deputatul PSD Ioan Rus, ex-guvernatorul Vaii Jiului, Octavian Costescu, fostul director executiv adjunct al AJOFM Haralambie Vochitoiu, primarul municiului Petrosani în legislatura 2000 - 2004, Gheorghe David, precum si profesorul de la Universitatea din Petrosani, Ilie Mitran, sunt doar câtiva dintre pesedistii sau apropiatii acestora care au depus „juraminte de credinta” fata de „frati” în judetul Hunedoara. De altfel, în loja de la Petrila în urma cu un an cei mai multi masoni proveneau din rândurile fostului partid de guvernamânt. De asemenea, Costel Avram, fost vicepresedinte al Consiliului Judetean, actualmente purtator de cuvânt al Partidului România Mare, face parte din masonerie, dar declara ca nu este membru al lojei din Petrila: „Nu fac parte din loja de la Petrila (...). Nu zic nici nu, nici da. Nu este o rusine sa faci parte din masonerie. Este o organizatie discreta, nu secreta. (...). Eu nu am spus ca nu sunt mason. E o onoare sa fii mason! Cine este mason si nu recunoaste, face o greseala. Este o organizatie discreta. Si masoneria româna reflecta societatea româneasca. Cred ca în masonerie sunt oamenii cei mai buni dintre cei buni”. Si Mircea Nedelcu, ex-senator PRM, face parte din Ordin. Ioan Vasile Savu, fost deputat din partea minoritatii macedonenilor slavi si ex-liderul minerilor din Valea Jiului, este o alta persoana cu functie care a devenit „frate” la Petrila. Ca si comisarii Garzii Financiare Florian Stefan si Sebastian Susman. Mihail Stoicescu (CNH), Ilie Balanescu (CNH), Radu Ioan (director Hidroconstructia Hateg), Sebastian Zgavîrdean (finul fostului presedinte al Consiliului Judetean), Dan Colesniuc (fost presedinte al FC Corvinul 2005), Niculae Bobora (director Radio Color Hunedoara si transportator local) sunt doar alte câteva nume care se regasesc în loja de la Petrila. Ce a fost masoneria se poate observa si dupa numele persoanelor care au facut parte din Ordin. Ion C. Bratianu, Nicolae Balcescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Titu Maiorescu, Nicolae Titulescu sunt doar câteva personalitati ale istoriei României care au apartinut francmasoneriei. Mihail Sadoveanu si Alexandru Vaida Voevod, personaje controversate ale istoriei, au fost si ei membri ai masoneriei române. George Washington, primul presedinte american, Winston Churchill, premier britanic, Voltaire, scriitor francez, Diderot, si el un celebru scriitor francez, Mark Twain, scriitor britanic, Wolfgang Amadeus Mozart, muzicianul austriac, Johann Wolfgang Goethe, scriitor german, precum si fostul presedinte francez Francois Mitterand sunt doar câtiva dintre masonii care au marcat istoria lumii. Ce este astazi masoneria? Acesta este un raspuns greu de dat! Simboluri ale masoneriei sunt echerul si compasul, firul de plumb pentru nivel, ciocanul si dalta, piatra bruta si cea lustruita, rigla, mistria, delta, coloanele, mozaicul, salcâmul, soarele si luna, zodiacul.