Un tezaur insetimabil aflat în cel mai pretios muzeu din România, Muzeul Aurului din Brad, risca sa ajunga pe mâna unor investitori straini. Exponatele unicat, din aur nativ, nu sunt înregistrate în lista cu obiecte de Patrimoniu National, putând fi înstrainate fara probleme de proprietari. Colectia cu obiecte de aur si alte esantioane de minerale deosebit de valoroase se afla în proprietatea societatii Bradmin, din cadrul Companiei Nationale Minvest Deva, pentru care au fost depuse mai multe scrisori de intentie în vederea privatizarii. Astfel Muzeul Aurului din Brad, unic în Europa, poate sa ajunga pe mâna unor firme din Canada, Belgia sau Italia.



Cele doua „sopârle din aur” si alte câteva zeci de obiecte din metal pretios aflate în colectia mineralogica gazduita de Muzeul Aurului din Brad risca sa ajunga pe mâna unor investitori particulari. Acest tezaur de o valoare inestimabila nu este clasat în lista obiectelor de patrimoniu national deoarece conducerea Companiei Nationale Minvest nu a cerut niciodata acest lucru, cu toate ca era obligata de lege sa o faca. Muzeul Aurului adaposteste o colectie unica de obiecte din aur nativ. Valoarea exponatelor care se regasesc în aceasta colectie consta în faptul ca nu au fost prelucrate. Bucatile din metal pretios de diferite forme au fost gasite de mineri în subteran si nu au suferit nici un fel de interventie ulterioara. Practic obiectele din aur nativ, sub forma de sopârla, floare, pana de scris si alte filigranuri au fost create în mod natural. Cel mai pretios exponat este „sopârla de aur”, o pepita sub forma unei reptile, gasita în mina în urma cu mai bine de 50 de ani. Între timp acesteia i-a fost adaugata o pereche, gasita tot în minele din zona Brad. În total colectia cuprinde peste 2500 de esantioane de minerale dintre care circa 1000 cu aur. Pe lânga exponatele din aur, muzeul gazduieste si o colectie de mineralogie sistematica, o colectie ce cuprinde minerale descrise pentru prima data din România (nagyagit, silvanit, telur, pseudobrookit etc.) si una de agate. Fondarea muzeului este apreciata a fi pe 4 iulie 1912, însa etichetele unor exponate pe care este marcat anul 1896 sugereaza o vârsta mai veche a primelor esantioane colectionate. Initial, muzeul a gazduit doar esantioane cu aur din zona miniera Brad, însa în timp, prin donatii si schimburi, în fondul muzeului au intrat si piese provenind din alte zacaminte din tara si din lume. În urma unei eventuale privatizari a Companiei Nationale Minvest, societatea care va prelua activele filialei din Brad va pune mâna si pe Muzeul Aurului cu toata colectia mineralogica si obiecte din aur nativ, de o valoare inestimabila. Directorul Minvest, Pompiliu Crai, nu este prea îngrijorat de aceasta perspectiva. „Muzeul va ramâne în cadrul viitoarei firme care se va forma în urma privatizarii”, a declarat Crai. Întrebat de ce nu s-au facut demersuri pentru înregistrarea „tezaurului” de la Brad în Patrimoniul National, directorul Minvest a evitat un raspuns. „Nu am timp de asemenea discutii acum, va rog sa ma contactati alta data” a fost tot ce a mai spus Pompiliu Crai. Cu toate ca în Muzeul din Brad se gasesc obiecte din aur unice în lume, acestea nu figureaza în lista cu obiecte de patrimoniu national. Conform celor relatate de Cristina Riscuta, consilier specialist pe probleme de patrimoniu mobil din cadrul Directiei Judetene pentru Cultura Culte si Patrimoniu (DJCCP) – Hunedoara, proprietarii colectiei mineralogice de la Brad aveau obligatia sa prezinte dosare de clasare a exponatelor în lista obiectelor de patrimoniu national mobil. „Proprietarii Muzeului Arului nu au cerut clasarea exponatelor si nu au întocmit dosare în acest sens, cu toate ca obiectele de acolo sunt susceptibile de a face parte din tezaur, cu punctaj maxim. Din pacate, legea nu ne permite noua sa aplicam amenzi celor care nu-si expertizeaza obiectele valoroase în vederea clasarii acestora ca obiecte de patrimoniu national”, a declarat expertul DJCCP. Prefectul judetului Hunedoara, Cristian Vladu, nu s-a gândit la consecintele privatizarii Minvest asupra Muzeului Aurului. „Am cunostinta de vreo patru cereri de privatizare a Minvest depuse la Ministerul Economiei si Comertului de diferite firme straine, dar nu am luat în calcul nici un moment ce se va întâmpla cu muzeul de la Brad în cazul privatizarii”, a declarat foarte surprins Vladu. Reprezentantul în teritoriu al guvernului intentioneaza sa ceara MEC trecerea printr-o hotarâre de guvern a Muzeului de la Brad în patrimoniul Ministerului Culturii si clasarea ca obiecte de patrimoniu a tuturor exponatelor. „Aceasta colectie trebuie sa intre în circuitul muzeelor. Se pot face bani frumosi cu asemenea atractie turistica si poate însemna foarte mult si pentru zona Brad”, este de parere prefectul de Hunedoara. Aproape aceeasi parere o are si primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, cu diferenta ca acesta intentioneaza sa preia administrarea muzeului în sarcina Consiliului Local Brad. El declara ca a solicitat în repetate rânduri conducerii Minvest si Bradmin ca Muzeul Aurului sa fie trecut în administrarea Consiliului Local Brad dar a fost refuzat sistematic. „În cazul în care Muzeul Aurului ar încapea pe mâna unor investitori straini, consider ca va fi adus un prejudiciu foarte mare, atât material, cât mai ales moral, comunitatii bradene”, a declarat Florin Cazacu. Clasarea obiectelor din „tezaurul” de la Brad ar putea fi facuta si din oficiu, dar reprezentantii Directieiei pentru Cultura Culte si Patrimoniu Hunedoara spun ca nu dispun de fondurile necesare expertizarii celor peste 2500 de exponate. Conform Ordinului Ministerului Culturii nr. 2053 din 17 mai 2002 pentru aprobarea normelor de clasare a bunurilor culturale mobile obiectele din aur native din colectia de la Brad pot fi incluse în tezaurul patrimoniului cultural national, alcatuit din bunuri culturale de valoare exceptionala.