La Deva, totul a început în seara de 21 decembrie, când Bogdan Poraicu si Leon Tomuta au strâns un grup de tineri. Acestia au protestat, dar demonstratia a fost imediat oprita de militie. Tot atunci, la gara si prin oras au aparut primele manifeste împotriva regimului. S-a scris „Jos Ceausescu!” si pe vagoanele de tren. În data de 22 decembrie, si la Deva, muncitorii au iesit în strada. Primul grup de manifestanti a pornit de la IPSRUM (REMPES Deva). Directorul Avram a încercat sa-i opreasca pe angajati, dar pâna la urma li s-a alaturat. La ora 12.30, o parte din populatia Devei se afla în fata Comitetului Judetean al PCR. Gheorghe Firczak anunta de la balcon ca Nicolae si Elena Ceausescu au fugit. Oamenii patrund în sediu, îl gasesc pe primul secretar Ion Popa. Acesta este înghiontit, lovit cu umbrele, scuipat si înjurat. Este dus pâna la Palatul Culturii, unde, pe terasa, a fost instalata o statie de amplificare. Acolo spune multimii ca Ceausescu a fost un dictator odios si un tiran. E dus înapoi în sediul comitetului judetean de partid, unde i se cere demisia. Este transferat în sediul Unitatii Militare 01719, dupa care a fost eliberat. Astazi locuieste în Bucuresti si este om de afaceri. În noaptea de 22 spre 23 decembrie, la Deva, au aparut primele diversiuni. Martorii la acele evenimente povestesc ca la centrala telefonica se primeau tot soiul de anunturi cum ca vor fi atacate unitatile militare din zona. Bineînteles ca acestea nu au fost confirmate. În acest timp, se faceau si se desfaceau comitetele judetene ale Frontului Salvarii Nationale. Presedinte al acestui organism a fost ales Bogdan Poraicu, fost director al liceului Minier. Ultimele informatii despre el sunt ca e pensionar si ar trai si astazi la Deva. La fostul sediu al judetenei de partid, s-au împartit arme pe baza buletinului de identitate si a unui tabel. Participantii la acele evenimente sunt cu totii de acord ca meritul ca la Deva nu au fost varsari de sânge este al fostului sef al Inspectoratului Judetean de Militie, generalul Mihai Rotaru. Acesta a dat ordin ca toate armele militienilor si ale securistilor din judet sa fie inventariate si închise în rasteluri. În plus, a ordonat sa nu fie reprimate manifestatiile. El a disparut din Deva imediat dupa revolutie. Mihai Rotaru este astazi pensionar, dar nimeni nu stie unde este stabilit. În data de 24 decembrie, putin a lipsit ca la Deva sa aiba loc o varsare de sânge. Existau deja mai multe grupuri de revolutionari, care actionau separat, suspectându-se reciproc. Cornel Calarasu, unul dintre revolutionari, a anuntat de mai multe ori ca teroristii ataca sediul CJFSN si a chemat populatia în ajutor. Pentru a nu se crea panica, i s-a interzis sa vorbeasca la microfonul din balcon. În fruntea unui grup de oameni înarmati, Cornel Calarasu a arestat mai multe persoane care i se pareau suspecte. Gheorghe Firczak îsi aminteste astazi: „Calarasu a avut o cadere psihica.” Alti participanti la acele evenimente spun ca el a sarit pe geam si s-a lovit la picioare. Se pare ca a fost internat în spital. În prezent, el locuieste tot la Deva si este profesor de sport. Din pacate, atunci se puteau întâmpla lucruri îngrozitoare la Deva. Soldatii si civilii înarmati au fost la un pas de a se împusca între ei. Doar prezenta de spirit a unora a oprit dezastrul. De altfel, la Deva s-a tras un singur foc de arma si acela din greseala: arma unui soldat s-a descarcat accidental. Revolutionarii din Hunedoara sunt si astazi suparati atunci când vine vorba de evenimentele petrecute atunci la Deva. „Nu îi recunoastem!”, spun toti la unison. „Acolo nu s-a întâmplat nimic, dar devenii îsi aroga pe nedrept merite de revolutionari”, adauga suparati hunedorenii. În noaptea de 23 spre 24 decembrie s-a anuntat ca generalii de militie Constantin Nuta si Velicu Mihalea se afla în rapidul care mergea la Bucuresti. Un telefon primit de la Arad a comunicat la Deva vagonul, compartimentul si locurile pe care erau asezati în tren cei doi generali. Ei au fost arestati la Simeria si dusi sub paza la Unitatea Militara 01719 din Deva. Actiunea de prindere si arestare a fost coordonata de presedintele Consiliului Judetean al Frontului Salvarii Nationale, Bogdan Poraicu, si de maiorul Tufeanu, comandantul Unitatii Militare 01719. Gheorghe Firczak spune ca el a dat telefon la Bucuresti generalului Ion Hortopan, seful Comandamentului de Infanterie si Tancuri, care a trimis un elicopter dupa cei doi. „Maiorul Tufeanu ne-a anuntat ca nu-i mai poate tine în unitate, deoarece exista riscul ca aceasta sa fie atacata. Atunci l-am sunat pe generalul Hortopan. A trimis elicopterul dupa ei.” La Deva, cei doi generali au fost urcati în elicopter pentru a fi dusi la Bucuresti. Au fost legati de scaune cu sfoara. La aproximativ o ora dupa decolare, aparatul de zbor a cazut, pe undeva prin judetul Alba, iar trupurile celor doi generali si al pilotului au fost carbonizate. „Nu cred ca elicopterul a fost doborât. A fost un accident. Cei doi generali de militie nu cunosteau mari secrete. Ei doar executau niste ordine”, adauga Gheorghe Firczak. De ce se vorbeste astazi ca acel elicopter a fost doborât cu arme de foc? De ce martorii povestesc ca pilotul elicopterului a marturisit, când a ajuns cu aparatul de zbor de la Bucuresti la Deva, ca are sentimentul straniu ca a fost urmarit? La doua ore dupa aceasta declaratie, pilotul si cei doi generali au murit! Generalul Constantin Nuta era adjunctul ministrului de Interne, Tudor Postelnicu, si sef al Inspectoratului General al Militiei (IGM), iar generalul Velicu Mihalea, adjunctul IGM. Nuta era un militar cu experienta si fost sef al contrainformatiilor militare, calitate în care cunostea numeroase dedesubturi ale racolarilor facute de serviciile straine de spionaj. Chiar sa nu fi stiut nimic acesti doi generali ?! E interesant ca ei au telefonat la Hunedoara în seara de 22 decembrie si s-au interesat de modul în care stau lucrurile aici. Vasile Tudosi spune ca vroiau sa stie daca revolutionarii colaboreaza cu Militia si cu Armata. La Deva, lucrurile au reintrat în normal, daca se poate spune asa, dupa data de 25 decembrie, când Nicolae si Elena Ceausescu au fost executati. Paradoxal, aici au fost eliberate 76 de Certificate de Revolutionar, cu 47 mai multe decât la Hunedoara.

Comentarii?