SPECIAL
Misterele Revolutiei de Monalise Hihn
Toate evenimentele din decembrie 1989 din Romānia au fost dirijate de la centru, din Bucuresti, apreciaza seful anchetatorilor īn dosarul Revolutiei, generalul Dan Voinea, care luni, 19 decembrie 2005, a declarat ca īn 22 decembrie 1989, īn urma unei diversiuni, s-a indus, īn fals, ideea existentei teroristilor. Dupa 22 decembrie 1989, Revolutia romāna s-a transformat, printr-o diversiune „la televizor”, din lupta īmpotriva comunismului īntr-una contra unui inamic inexistent - teroristii. Astfel, potrivit lui Voinea, cei care au tras īn oamenii strānsi īn piete dupa fuga lui Ceausescu din 22 decembrie au fost militari, securisti, garzi patriotice sau persoane care, īn scopul de „a apara anumite institutii de teroristii care trageau īn si din toate pozitiile”, au primit armament si munitie. Voinea a mai declarat ca īn nici una dintre anchetele pe care le-a condus īn legatura cu evenimentele din decembrie '89 din Romānia nu a reusit sa probeze existenta vreunui terorist.
Īnarmarea „poporului” a complicat mult lucrurile la Hunedoara Si la Hunedoara exista o multime de semne de īntrebare legate de tot ceea ce s-a petrecut īn acea perioada. Va vom prezenta īn cele ce urmeaza mai multe īntāmplari care au avut loc īn acele zile de decembrie 1989, asa cum ne-au fost povestite de mai multe persoane care au participat activ la Revolutie. Multe dintre īntrebari nu īsi gasesc raspunsul nici astazi. Īn primul rānd, nimeni nu poate sa-si explice de ce īn acele zile UM 01933 a ramas fara efectiv, soldatii fiind trimisi de cāteva saptamāni īn alte zone. De ce a fost lasata o unitate militara activa operativ fara soldati? Florin Ghiuzela declara ca sunetul armelor cu care trageau persoane necunoscute īnspre unitatea militara semana cu pocnetul unui bici, diferit de zgomotul pe care īl faceau cele cu care erau dotati cei de la Garzile Patriotice si Armata Romāna. Īn plus, se vorbeste īn permanenta de anumite semnale pe care persoanele necunoscute, diversionisti, teroristi sau cum doriti sa-i numiti, le faceau: cāte trei trasoare la īnceput, care continuau cu rafale, iar la final, la retragere, cu īnca trei trasoare. Īntr-un memoriu al Asociatiei Revolutionarilor din Hunedoara se arata ca: „La Hunedoara au fost morti si raniti chiar din rāndul teroristilor, deoarece, dupa lupte, s-au gasit urme de sānge īn alte zone ale orasului decāt īn cele īn care au fost īmpuscati unii dintre revolutionari. Nu a fost prins nici un terorist. Se presupune ca acestia īsi ridicau mortii sau ranitii”. Presedintele primului comitet revolutionar, Vasile Tudosi, declara ca au fost gasite pansamente rotunde si fusiforme, care nu se gaseau īn farmaciile din Romānia, precum si cartuse si mucuri de tigara. Acesta mai adauga ca radarele erau bruiate sau, cel putin, asa l-a informat comandantul garnizoanei. De altfel, si Florin Ghiuzela afirma ca Nicolae Serbulescu ar fi spus ca a interceptat niste mesaje īn limba araba. De asemenea, tot īn acele zile s-a vorbit ca īnspre lacul Cincis ar fi īncercat sa ajunga un grup format din trei persoane, printre care si un barbat care a declarat ca este student iranian sau irakian. Revolutionari entuziasti aparānd Primaria Hunedoarei Ce rol a avut Securitatea? Primul hunedorean care a iesit īn strada, Florin Ghiuzela, mai asteapta si acum destule raspunsuri |