Săptămâna 29 – 04 ianuarie 2006, numărul 166

RETROSPECTIVA HUNEDOREANA


Somajul, aurul si hunedorenii

de Monalise Hihn

Prea multi someri, greva foamei, disponibilizari, arestari ca-n filme, procese, politisti suspendati, cinci sute de milioane de dolari de recuperat, saracie, coruptie, prostie etc..., sunt termenii care au marcat si în anul 2005 soarta judetului Hunedoara.




Anul ce sta sa se încheie a debutat, pe plan social, la fel ca si ultimii patru anteriori. Statisticile aratau ca judetul Hunedoara continua sa conduca în topul somajului la nivel de tara. Mii de oameni sunt fara un loc de munca, iar cifrele sunt departe de a fi cele reale. Alte mii de persoane nu se mai afla în evidentele agentiilor locale de ocupare a fortei de munca, deoarece perioada în care puteau beneficia de ajutor din partea statului a fost depasita. În orase precum Hunedoara sau Calan, numarul persoanelor fara nici un venit este de câteva ori mai mare decât cel raportat în mod oficial. Pe de alta parte, desi au fost oferite, lunar, mii de slujbe, cei fara ocupatie nu s-au înghesuit sa le ocupe. Din pacate, hunedorenii au ramas si în 2005 cu mentalitatea paguboasa potrivit careia trebuie sa câstige multi bani stând degeaba. Nici cele doua preselectii organizate de Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, la Deva, pe parcursul anului, nu au trezit interesul persoanelor în cautarea unui loc de munca în strainatate. În schimb, 2005 a fost un an în care, din nou, autoritatile locale au fost obligate sa cheltuiasca zeci de miliarde de lei vechi pentru acordarea venitului minim garantat. În acelasi timp, pentru prima oara, un sef al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Hunedoara cere verificarea dosarelor de somaj si pensie pentru a vedea daca se încalca legea. O prima verificare a scos la iveala faptul ca aproximativ o suta de persoane încasau în mod ilegal fie ajutorul de somaj, fie pensia. În continuare ajutoarele pentru încalzire se acorda unui numar ridicat de familii din judet, ceea ce demonstreaza ca saracia persista în Hunedoara. Peste 20 de mii de familii din judet beneficiaza de astfel de ajutoare.



Tot în anul 2005, peste o suta de mii de pensionari hunedoreni au beneficiat de recalculari ale pensiilor. Majoritatea sunt nemultumiti si îsi varsa naduful pe conjudeteanul lor, ministrul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Gheorghe Barbu. În timp ce investitorii nu se înghesuie sa-si dezvolte afaceri în judetul Hunedoara, firmele care exista deja nu-si platesc obligatiile fata de stat. Datoriile firmelor din judet au ajuns la halucinanta cifra de 500 de milioane de dolari.

Un alt an cu disponibilizari


Din 1997 încoace, n-a fost an în care, în judetul Hunedoara, sa nu existe disponibilizari de personal. Mii de mineri de la Compania Nationala a Huilei Petrosani si Minvest Deva si-au pierdut locurile de munca, primind în compensare câte 150 de milioane de lei vechi, ajutor de somaj si venituri de completare de aproximativ 7,5 milioane de lei, lunar. Nici Mittal Steel Hunedoara nu a scapat de concedieri. De aceasta data cele aproximativ 500 de persoane au parasit firma fara sa mai beneficieze de ajutor de somaj, ci doar de sume cuprinse între 80 si o suta de milioane de lei, la care s-au adaugat 6, 9 sau 12 salarii compensatorii. Si alte firme din judet au renuntat la serviciile angajatilor, fie prin reduceri de personal, fie ca multe dintre societati au intrat în reorganizare judiciara sau faliment. O astfel de situatie a fost întâlnita la AMIDIP Calan, unde, în urma unei hotarâri judecatoresti, a fost declarat falimentul. Peste trei sute de persoane, care au acceptat sa intre în somaj de bunavoie, au ramas fara locuri de munca. Suparati, noua dintre angajati au intrat în greva foamei si au acceptat sa renunte la protest doar dupa ce au încheiat un protocol cu lichidatorul societatii, în care sunt stipulate termenele de plata a restantelor salariale. Tot în acest an, mai multi fosti angajati de la REMPES Deva au declansat greva foamei pentru ca fusesera pacaliti de lichidatorul firmei, care a uitat sa îi treaca în fruntea listei creditorilor. Dupa câteva zile de greva foamei si cu o sentinta judecatoreasca în favoarea lor, oamenii si-au primit banii.

Lumea interlopa, în corzi





Dupa arestarea, la sfârsitul anului 2004, a grupului condus de Spuma si Bibanu, lumea interlopa din Deva mai primeste o lovitura: sunt retinuti mai multi membri ai unei grupari, care potrivit procurorilor si politistilor, au gasit si traficat 15 bratari dacice în valoare de 1,5 milioane de dolari, un tezaur despre care specialistii spun ca e mai valoros decât „Closca cu puii de aur”. Politistii din cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Hunedoara, alaturi de procurori si trupe de „mascati” au descins la domiciliile a zece deveni, într-o actiune ca-n filme. Au fost aduse la Parchet detectoare de metale, arme, munitie, arme albe si obiecte de patrimoniu. Dupa o zi de agitatie, sunt retinute noua persoane, iar pentru alte trei se dispune cercetarea în stare de libertate. Dupa câteva saptamâni, Curtea de Apel Alba Iulia decide ca Iulian Ceia, David Magda, Sorin Popa, Ioan Groza, Mihai Zercula, Mugur Nedelcu, Ioan Nedelcu, Ciprian Sibisan, Florin Nistor si Adrian Nistor pot sa fie judecati în stare de libertate. Dosarul lor ajunge la Tribunalul Hunedoara, iar procesul a început cu trei amânari. Iulian Ceia, considerat liderul grupului, a facut tot soiul de declaratii prin care a încercat sa demonstreze ca este o victima a procurorilor, care, în opinia sa, ar încerca sa îl determine sa îi incrimineze pe Adrian Nastase, Sergiu Nicolaescu, Ioan Talpes, Dan Iosif si Ovidiu Tender. La dosar exista, într-adevar, anexate declaratii ale acestora, în care cei cinci sustin ca nu au cumparat obiecte de tezaur de la Iulian Ceia sau alte persoane. De asemenea, inculpatii mai sunt acuzati de proxenetism, santaj etc. Tot în acest an, este retinut Dan Vasile, alt cunoscut membru al lumii interlope, acuzat de santaj si ultraj. O alta grupare care „facea legea” în Valea Jiului, condusa de Marcel Ilie, cunoscut sub numele de Bebe Ilie, un fost apropiat de-al lui Miron Cozma, este anihilata de politisti si procurori. Primele actiuni ale grupului, format din 12 persoane, la începutul anului 2003, au vizat fixarea limitelor de influenta, trecând toate cheltuielile, consumatia sau biletele de acces pe „nota de plata” a unui patron italian al unui club din Petrosani. Când acesta a solicitat plata serviciilor, a fost amenintat cu acte de violenta si chiar cu moartea. Actele strânse la dosar arata ca grupul a comis 12 infractiuni cu violenta, altele de santaj, taxe de protectie, proxenetism, la care magistratii au adaugat constituirea într-un grup organizat. Anchetatorii au stabilit ca grupul infractional se finanta si din proxenetismul intern si international. Tribunalul Hunedoara a eliberat initial mandate de arestare pentru membrii clanului lui Bebe Ilie, dar dupa trei luni dispune eliberarea lor. În schimb, în data de 21 decembrie, Curtea de Apel Alba Iulia decide reîncarcerarea lor, considerând ca acestia trebuie judecati în stare de arest.

Necazuri în „raiul fierului vechi”


Dupa ce ani la rând, la Hunedoara, fierul vechi a fost principala sursa de venit pentru mai multe persoane, fie ca a fost vorba hoti care au furat un capac de canal, fie ca acestia se numeau administratori de firma, Politia a decis sa aiba o atitudine mai combativa. Noul sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Hunedoara, Alexandru Draghici - Rosioru, dispune verificarea în amanunt a firmelor care se ocupa cu comercializarea fierului vechi. Evaziunea fiscala este principalul fenomen care a luat amploare în domeniu, dupa furturile de fier vechi din proprietatea combinatului si vânzarea cantitatilor înapoi la proprietar, ori catre alti beneficiari. În acest an 12 dosare penale ajung de la Politia Municipiului Hunedoara la Parchet. Toate îi vizeaza pe administratori de firme care se ocupa cu comercializarea fierului vechi. De asemenea, împotriva a opt politisti începe cercetarea penala de catre Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia pentru neglijenta în serviciu si favorizarea infractorului. Ancheta este în curs si acum.





Săptămâna 29 – 04 ianuarie 2006, numărul 166