Săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie 2006, numărul 169

SAPTAMANA POLITICA


Fa-ma, mama, deputat


de Cornelia BADREU

Fapt: diurna aferenta unui mandat de deputat român a scos din buzunarele bugetului de stat, între 2000 si 2004, sume cuprinse 500 si 550 de milioane de lei vechi. Fapt : cazarea la Capitala a unui deputat român a tras, în aceeasi perioada, din resursa publica 800 de milioane si chiar 1,6 miliarde de lei. Exceptiile care au coborât spre zero sunt insignifiante. Fapt: Sumele forfetare înghitite pe nerasuflate de acelasi gen de demnitar, tot în legislatura 2000-2004, s-au cifrat la peste un miliard. Vorbim de un singur mandat. Fapte: la toate astea s-au adaugat, în intervalul respectiv, nemasurate cheltuieli cu benzina, mijloacele fixe si salariile bunicele de parlamentar.


În comparatie cu nivelul de trai din România, costurile pe cap de parlamentar nu sunt deloc de ici de colea. Demnitarul autohton este scump. Nu numai el, însa. Peste tot în lume, acest gen de personal retribuit de la buget consuma cantitati semnificative de arginti, locul sau în democratie este recunoscut si ocrotit, iar rolul ocupat în mersul trebilor din stat pare sa justifice efortul depus de platitorii de taxe si impozite. În tarile civilizate, însa, cheltuirea banului public impune transparenta, se face la vedere, iar pentru fiecare moneda se da scoteala. Nu este si cazul României.

Premiera unei liste

Datele de mai sus sunt doar reprezentarea pe scurt a unui tablou realizat de o mâna de cetateni preocupati de soarta banului public din România. Câtiva insi - grupati într-un deosebit de activ Institut pentru Politici Publice (IPP) – au crosetat o baza de date mai mult decât necesara pentru sanatatea si revigorarea vietii publice din tara noastra. Au postat-o, apoi, pe propriul site de internet, facând-o, astfel, publica si au scos la iveala o realitate lipsita de complexe : sume, drepturi si privilegii, numar si nume de beneficiari, dar si situatii financiare si tipuri de mentalitate defectuoase, la nivel înalt. Toate însailate în tabele deosebit de graitoare. Nu a fost omis nici unul dintre deputatii alesi în legislatura 2000-2004, astfel ca pentru fiecare dintre cei peste 340 de demnitari Institutul pentru Politici Publice a reconstituit lista neagra a cheltuielilor individuale aferente respectviului mandat, defalcate dupa cum urmeaza : benzina, cazare, diurna, mijloace fixe si suma forfetara.

Stiati ca... ?


  • 1. Nimeni nu a iertat bugetul, iar vocile care au invitat la o minima decenta în devorarea lui au lipsit ca disparute în neant.
  • 2. Pentru ca populatia sa aiba habar de sumele reale de care un deputat a dispus în cei patru ani de mandat încheiati la finele lui 2004, a fost nevoie de intentarea unui proces. Initiativa IPP de a publica fiecare decont în parte facut de cele câteva sute de deputati s-a izbit de refuzul initial al Camerei inferioare, conducerea acesteia invocând motive absolut puerile si lipsite de bun simt. A fost nevoie ca reprezentantii Institutului pentru Politici Publice sa dea în judecata Camera Deputatilor. Sa se scurga luni bune de vizite la instanta si sa se arunce alti si alti bani pe avocati si cheltuieli de judecata. Toate acestea pentru ca într-un final fericit, reprezentantii poporului sa-si dea seama - macar prin punerea informatiilor cerute la dispozitia celor care i-au trimis în fotoliile comode – de maniera în care sumele înhatate s-au scurs în cei patru ani.
  • 3. Remanent din experienta vechiului regim comunist, refuzul demnitarilor români de a face publice cheltuielile de la bugetul de stat, altfel unul sarac la capitolul drepturi pentru marea masa a bugetarilor, se traduce într-un dispret profund fata de naivii electori. Se întâmpla în România si se întâmpla în anii europeni 2005-2006.
  • 4. Ceea ce, în structura de buget pentru Camera Deputatilor, poarta denumirea obscura de suma forfetara are aerul unei extrem de bine puse la punct portite de deturnare a banilor spre varii alte destinatii decât cheltuielile efective legate de activitatea de parlamentar. Cum funtioneaza ? Ei bine, si simplu, si badaran. Asa cum recunostea si unul dintre deputatii PD, din ceea ce reprezinta suma forfetara, demnitarul este obligat sa justifice contabil numai 40% din cheltuielile facute, restul de 60 de procente ramânând cel mult de presupus ca au fost folositi în scopuri altfel decât incorecte. La un 1-1,2 miliarde de lei, în jur de 6-700 de milioane ramân nedecontati. Coincidenta sau nu, nici unul dintre deputatii care s-au perindat pâna acum prin Parlament nu s-a prea sinchisit sa puna în discutie modificarea regulamentului. Si, în definitiv, de ce ar face-o ? Privilegiile trebuie pastrate nu îndepartate, nu-i asa ?

    Si la Hunedoara, ca în tata tara

    Printre cei aproape 340 de deputati din Parlamentul României, sase au provenit, în legislatura trecuta , din matca judetului Hunedoara. O figuratie de toata frumusetea. Asimilati în masa cea larga de la nivel national, cei sase magnifici nu au fost nici mai presus, nu s-au lasat nici mai prejos decât colegii lor de Camera. Au consumat benzina, au dat bani pe cazare (la acest capitol timida exceptie facând liberalul Dan Radu Rusanu), au încasat diurne, au cheltuit cu mijloacele fixe si s-au înfruptat din suma forfetara. Sase nume, deci : Gheorghe Barbu – PD, Stefan Pascut – PRM, Ioan Rus – PSD, Dan Radu Rusanu – PNL, Ioan Timis – PSD si Iuliu Winkler – UDMR. La acestia se mai adauga unul, Gheorghe Firczak – Minoritati. Adaugarea celui din urma se datoreaza faptului ca, desi deputat de Prahova în legislatura trecuta, acesta reprezinta, actualmente, interesele minoritatilor ca ales din partea judetului Hunedoara.







  • Săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie 2006, numărul 169