REPORTAJ
Lupta pentru viata
de Monalise Hihn
La Centru de Hemodializa Hunedoara, oameni cu privirea pierduta asteapta sa primeasca viata de la aparatele care „curata” sāngele. Singura sansa a bolnavilor de insuficienta renala este aparatul de dializa... Doar posibilitatea unui transplant ar īmbunatati simtitor viata celor care-si asteapta rāndul la dializa. Din pacate, īn Romānia nu exista o lege privind donarea de organe. Īn schimb, sunt multe conceptii īnvechite. Rar se īntāmpla ca o persoana sa accepte īn timpul vietii sa fie donator de organe, iar rudele nu vor sa auda de asa ceva atunci cānd cineva drag a murit. Pentru cei bolnavi ramāne doar solutia transplantului de la rude compatibile.
Printre dependentii de dializa se numara multi tineri
Īn judetul Hunedoara, trei centre de dializa deservesc aproximativ doua sute de persoane care sufera de insuficienta renala. Cabinetele de la Deva, Hunedoara si Petrosani sunt supraveghate de patru medici. Īn medie, īntr-o luna, hemodializa costa la nivelul judetului aproape cinci miliarde de lei, destinate medicamentelor, materialelor necesare pentru functionarea aparatelor, precum si transportului pacientilor. La ora actuala, procesul de dializa se realizeaza prin doua metode: hemodializa si dializa peritoneala. Prin procedeul de hemodializa, sāngele circula īn exteriorul corpului printr-un filtru special, care poarta numele de dializor, cu ajutorul unor tuburi de plastic, numite linii de sānge. Dializorul sau rinichiul artificial separa produsele reziduale si excesul de apa din sānge. Solutia de dializa transporta īn exteriorul organismului produsele reziduale si excesul de apa, iar sāngele curatat este reintrodus īn corpul pacientului. Acest proces este controlat de masina de hemodializa. Ea pompeaza sāngele, adauga anticoagulanti, regleaza procesul de purificare, controleaza amestecul solutiei de dializa si debitul acesteia īn sistem. De asemenea, masinaria monitorizeaza si īnregistreaza semne vitale ale pacientului. Fiecare astfel de tratament dureaza īntre trei si sase ore. Majoritatea bolnavilor din judetul Hunedoara sunt tratati prin hemodializa.
Prea multa birocratie
Īnainte de 1989, sansele de supravietuire pentru persoanele care depaseau 60 de ani si care aveau nevoie de dializa erau aproape nule. Regimul comunist decisese ca ele puteau sa moara, pentru ca societatea socialista multilateral dezvoltata nu era dispusa sa īsi cheltuiasca banii pe aparate de dializa si medicamente. Din 1990 lucrurile s-au schimbat, dar birocratia face ca si acum unele lucruri sa nu functioneze asa cum ar trebui. La Deva, seful Centrului de Hemodializa din cadrul Spitalului Judetean, doctorul Cornel Rusan, a īnceput, din luna iulie a anului trecut, demersurile pentru achizitionarea a trei aparate de dializa. Acestea provin de la un centru de hemodializa al Spitalului „Carol Davilla”, care a primit aparatura noua, īn urma privatizarii. „Am īntocmit hārtiile pentru obtinerea a trei aparate din cele aproximativ 30 care stau īntr-un depozit. Ni s-a spus ca actele ar fi fost anulate, pentru ca ministrul Sanatatii ar fi dispus sa se faca verificari si controale īn toate unitatile sanitare. Am cerut explicatii si un alt functionar ne-a spus ca aceste hārtii ale noastre ar fi aprobate. Cu toate eforturile depuse, nu am reusit sa ajungem la aceste aparate, de luni de zile”, spune medicul primar nefrolog de la Deva. Un astfel de aparat costa īntre 15 si 17.000 de euro, iar durata de folosinta este de 30.000 de ore. Unele dintre aparatele care se folosesc la Deva au depasit acest prag, iar altele au functionat deja aproximativ 20.000 de ore. Pāna cānd functionarii de la Ministerul Sanatatii se vor hotarī, la Deva, cele noua aparate de dializa, din care trei foarte vechi (din anii '90), functioneaza fara īntrerupere, sase zile pe saptamāna, pe patru schimburi, asigurānd procesul de dializa pentru 66 de persoane. Īn acest timp, īn magaziile unui spital din Bucuresti, aparate mai noi nu pot fi distribuite din cauza unor protocoale īntre Ministerul Sanatatii si Spitalul „Carol Davilla”. Se vorbeste ca īn acest timp, īn sistemul sanitar se face reforma...
Donatii la Hunedoara
O situatie ceva mai buna se īnregistreaza la Hunedoara. Zilele trecute, o firma producatoare de aparate de dializa a dat īn custodie Spitalului „Dr. Alexandru Simionescu” zece aparate aproape noi. De altfel, aici a functionat īnca din 1990 un centru de dializa, printre primele din tara dupa 1989. Doctorul Tatiana Suiaga, seful Centrului de Dializa de la Hunedoara, povesteste: „Īn 1990, niste nemti au donat spitalului zece aparate de dializa, dupa ce un centru de-al lor a fost desfiintat. Situatia s-a īmbunatatit pe parcurs, dar am avut de luptat cu mentalitatile oamenilor. E greu sa īi spui unui om ca s-a īmbolnavit si ca are nevoie de dializa. Pacientul trebuie sa īsi dea consimtamāntul pentru a intra īn program. Fiecaruia i se monteaza un cateter īn venele centrale. Trebuie sa le explicam fiecaruia īn parte ceea ce īl asteapta. Fiecare persoana este unica si trebuie tratata ca atare. Am ajuns sa le cunoastem povestile de viata, problemele, bucuriile, necazurile. Fiecare organism reactioneaza altfel si deja stim exact ce se īntāmpla cu fiecare bolnav īn parte. Pot spune ca am avut noroc ca o firma producatoare ne-a dat īn custodie zece aparate aproape noi, avānd īn vedere ca cele pe care am lucrat sunt vechi, unele fiind fabricate īnainte de 1990 si au depasit termenul de 30.000 de ore, cāt ar trebui sa functioneze un astfel de aparat”. De asemenea, directorul spitalului, Gavril Bende Barna, spune: „Īncercam sa īntocmim un program prin care sa mai achizitionam alte aparate de dializa pe lānga cele primite īn custodie. Ideal ar fi ca persoanele bolnave sa poata efectua un transplant renal, ceea ce ar duce la īmbunatatirea calitatii vietii
acestora”.
„Credinta ne salveaza!”
Aproape doua sute oameni din judet traiesc datorita unor masinarii... Aproape doua sute de oameni vin de doua-trei ori pe saptamāna la spital cu speranta
si īncredere... Unii cred ca vor fi suficient de norocosi pentru ca īntr-o zi sa primeasca un transplant si sa se faca bine... Altii stiu ca atāt cāt le-a mai fost dat sa traiasca vor fi dependenti de un aparat... Toti se roaga la Dumnezeu... Unii au contrazis toate previziunile medicilor... O pacienta din Hunedoara face dializa de 17 ani, alti doi bolnavi de la Deva sunt de 14 ani īn program, dar īn Romānia exista un bolnav care efectueaza un astfel de tratament de 30 de ani. Oamenii de stiinta vorbesc ca un organism nu poate rezista mai mult de cinci-zece ani la un tratament de dializa. Mihai Pop are 58 de ani. A fost maistru īn cocserie, depanator de utilaj tehnica de calcul, a lucrat chiar si pentru o companie maritima. Vestea ca este bolnav a venit pe neasteptate. Nu s-a putut īmpaca deloc cu gāndul ca este bolnav si ca va fi obligat sa urmeze un tratament de dializa. Stie ca nu va putea face niciodata un transplant īntrucāt sufera si de diabet. De cāteva luni a intrat īn programul de la Hunedoara: „Cu greu am acceptat ca sunt bolnav. Doamna doctor mi-a explicat ca nu exista cale de mijloc. Atāt de mult m-a ajutat īncāt n-am putut sa n-o īntreb de ce nu s-a facut psiholog. Mi-a īntarit foarte mult moralul doamna doctor Suiaga. Eram sub linia de plutire. De la dumneaei am īnteles ca, īn viata, este foarte importanta comunicarea, mai ales la noi bolnavii. Credinta īn Dumnezeu ne salveaza! Asa, īncet, īncet, m-am obisnuit cu ideea ca aceasta este singura mea sansa de supravietuire”. Ileana Nagy a fost īnvatatoare timp de 26 de ani, la Calan. De aproape doi ani face dializa. De doua ori pe saptamāna vine la Hunedoara. Stie ca nu mai poate face transplant renal, dar e curajoasa si spune ca respecta cu strictete regimul alimentar care īi este impus. Stie ca doar asa poate supravietui.
Alti 28 de conjudeteni de-ai nostri au fost mai norocosi. Au scapat de dializa deoarece pentru ei s-au gasit donatori. Rude compatibile, fireste. Īn lipsa unei legi care sa reglementeze situatia privind donarea de organe, alta solutie nu prea exista. Ramāne, totusi, speranta ca poate īntr-o zi...
Īn tot acest timp, īn tarile Uniunii Europene, doar īntr-o clinica se fac anual mii de operatii de transplant. La noi, un ordin al unui functionar, platit din bani publici, poate face ca niste aparate atāt de necesare bolnavilor sa fie aruncate si uitate īntr-un depozit...
|