Introdusa pe agenda de zi a senatorilor în maniera cea mai discreta, hotarârea de guvern emisa de Cabinetul Tariceanu la finele anului trecut a fost supusa votului la nici doua zile dupa ce procurorii anuntau învinuirea lui Adrian Nastase în dosarul Zambaccian. Cu prevederile sale incomode, actul normativ supus atentiei Parlamentului a fost, însa, taxat cum se cuvine de catre alesii neamului. Coincidente bizare au facut ca unii dintre parlamentarii coalitiei aflate la guvernare sa lipseasca într-un moment -cheie. Unul care cerea ca prezenta lor în sala de dezbateri sa fie mai mult decât imperativa. Spre deosebire de aceasta categorie de „chiulangii cu motivatie”, altii, de o „sinceritate” demna de cauze mai bune, au votat pur si simplu împotriva. Însa la subminarea trecerii hotarârii prin Senat au participat fara rezerve acei senatori „aliati” care au refuzat sa-si dea cu parerea, abtinându-se de la vot. Printre explicatiile unui asemenea gest, putem enumera, fara îndoiala, mai multe elemente. Sa remarcam, însa, ca, lasând la o parte PSD-ul si problemele oamenilor sai, nici unii dintre oamenii formatiunilor din sânul Coalitiei nu sunt mai putin ineresati ca ordonanta sa fie sortita esecului. În ce priveste problemele cu justitia si vulnerabilitatile în fata acestui aparat, liberalii îsi au Patriciul lor, conservatorii o au pe Camelia, fiica boss-ului Dan Voiculescu, iar UDMR-ul pe Verestoy Attila, vizat si el de ancheta în cazul Rompetrol. Trei tipuri de comportament, acelasi rezultat. Data fiind si pozitia, sa-i zicem „normala”, adoptata de alesii Opozitiei, ordonanta de guvern a fost în doar câteva minute aruncata la cos, iar odata cu ea, perspectiva unei clarificari asupra luptei împotriva coruptiei dusa la vârfurile slujbasilor tarii. Regizorii puciului si-au înscris, astfel, punctele victoriei mult asteptate. Însa lucrurile au evoluat. Gemetele de placere ale victoriosilor au primit în scurt timp replica celor câteva voci active din societatea civila. Chestiunea a fost întoarsa pe toate partile, s-au încropit dezbateri, s-a pronuntat premierul, a facut-o si presedintele, s-au justificat si eminentele cenusii ale mascaradei si au început polemicile. Desi uzuala pe malurile Dâmbovitei, lipsa de scrupule a celor care au facut totul ca PNA-ul de trista amintire sa renasca din cenusa nenascutei lupte cu coruptia la nivel înalt i-a îngrozit pe emisarii statelor civilizate. Gravitatea cu care a fost perceput gestul petrecut joi la Senat de catre cancelariile SUA si Marii Britanii s-a vazut prin laudabilele luari de pozitie ale ambasadelor celor doua tari. Ambasade care nu s-au mai sinchisit de „jena” pe care exprimarea publica într-o chestiune ce tine de „mersul intern al treburilor din tara gazda” ar produce-o politicienilor de aici. Asa se face ca, reactiile acestora au fost, pe cât de rapide, pe atât de acide. Amenintari voalate, mustrari cât se poate de explicite, nedumeriri rostite în limbajul diplomatic specific si sperante ca lucrurile vor fi îndreptate în cele din urma, acestea au fost liniile directoare ale comunicatelor de presa remise si pozitiilor adoptate de SUA si Marea Britanie fata de acest subiect. Prins initial pe picior gresit si surprins si el de soarta proiectului promovat de propriul Cabinet, primul ministru Calin-Popescu Tariceanu a revenit, solicitându-i presedintelui Traian Basescu sa refuze promulgarea în forma avortata a legii. Reactionând si el, seful statului a invitat la consultari partidele parlamentare. Tavalugul criticilor si-a facut efectul. Sâmbata si duminica, atât liberalii si democratii, cât si conservatorii lui Dan Voiculescu si UDMR-ul lui Marko Bela au anuntat, cu vocile ragusite, dar la unison, ca vor vota trecerea prin Senat a legii, daca aceasta va fi retrimisa de sefu’ de la Cotroceni. Lor li s-au adaugat, surprinzator, parlamentarii PRM, care, prin vocea conducerii partidului, au anuntat ca vor pune umarul la trecerea în bune conditiuni a hopului. Încordati si cutremurati deja de inimaginabilul cu care se confrunta proprii lideri, social-democratii lui Geoana & Co. s-au izolat de restul turmei. Pe un ton „barbatesc”, oferind explicatii care mai de care mai elucubrante, pesedistii au fost cât se poate de transanti în week-end: „Vom vota în continuare împotriva ordonantei”, anunta ei. De partea sa, Mircea Geoana declara ca va prezenta obiectiile partidului pe care îl conduce direct presedintelui Basescu. La rândul lui, Ion Iliescu a denuntat perchezitiile si anchetarea liderilor PSD, calificându-le drept „naravuri politienesti”. Dincolo de avalansa de critici, ramân pasii pragmatici prin care situatia poate fi repusa pe fagasul corect. Potrivit procedurii existente, odata votata de Parlament, legea ia drumul Palatului Cotroceni. Aici, actul normativ este fie promulgat, fie refuzat spre promulgare de catre presedintele statului. Ultimul caz presupune înapoierea documentului pentru noi dezbateri la Parlament, ceea ce se va întâmpla cu siguranta si în ceea ce priveste ordonanta privind transformarea PNA în DNA. Or, atât inamicii din Opozitie, cât si cei din axul puterii vor putea asista la un nou episod în care Traian Basescu va poza în postura de ultima reduta a luptei împotriva coruptiei, omul care taie în carne vie si se încumeta a se lansa în lupta cu nevolnicii protectori ai marilor infractori. Si, tot vrând-nevrând, speculând fie ignoranta, fie reaua credinta, fie interesele meschine care-i anima pe unii alesi ai poporului, Traian Basescu nu face decât sa-si dobândeasca „în rate” cel de-al doilea mandat, cu mult înaintea alegerilor prezidentiale din 2009.

Comentarii?