REALITATEA HUNEDOAREANA

Cu autocarul intr-un monument al naturii

de Ciprian Iancu

Primaria Deva nu renunta la ideea asfaltarii Dealului Cetatii. Edilii Devei si Consiliul Judetean Hunedoara au intocmit in 2004 un proiect de "reamenajare" a Dealului Cetatii de la marginea orasului, proiect care include si construirea unui drum asfaltat laolalta cu amenajarea unei parcari chiar sub zidurile monumentului istoric. Acesta nu a primit initial acord de mediu, pe motiv ca legislatia interzice astfel de amenajari. Intre timp sefa Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabas, membra PSD, a fost demisa, in august anul trecut, iar liderilor liberali ai Consiliului Judetean (Mircea Molot) si Primariei Deva (Mircia Muntean) le-a fost mult mai usor sa obtina avizul de mediu. Academia s-a opus proiectului, dar, pana la urma, a cedat partial impunand o serie de conditii.

Driblinguri la Academie

Dealul Cetatii este in primul rand un sit istoric extrem de important, pe langa ruinele cetatii medievale existand si urme de civilizatie dacica. In plus, inca din 1955, acesta a fost declarat "monument al naturii" datorita celor 1.300 de specii florale existente intr-un areal de doar 28 de hectare si faunei variate, cea mai cunoscuta fiind vipera cu corn. Cu doi ani in urma Primaria Deva a inceput lucrarile la un ascensor care duce acum turistii in cetatea situata pe varful conului vulcanic, ansamblu care reprezinta, practic, orasul Deva. Dupa serioase dispute, pana la urma, a reusit sa obtina avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii spunand ca prin realizarea "telecabinei" se va reduce considerabil traficul pietonal de pe Dealul Cetatii. Aceeasi comisie s-a opus anul trecut, cand Primaria Deva a venit cu o alta solicitare: cea de realizare a unui drum asfaltat care sa urce macar pana la cetate si sa se termine intr-o parcare care sa poata gazdui si autocare. Este vorba despre o sosea in toata regula, lata de 4 metri, cu o serie de refugii, dar pe care sa poata urca pana si autocarele cu turisti.

Noul proiect anula "atu-ul" prezentat de Primaria Deva si Consiliul Judetean atunci cand au cerut acceptul Academiei pentru realizarea ascensorului.

Merg mai departe

In 2005, Primaria Deva si Consiliul Judetean au inclus proiectul in cursa pentru obtinerea de finantari nerambursabile. Valoarea sa totala este de 4,5 milioane de euro bani din care, pe langa realizarea soselei, ar urma sa fie trase utilitatile pana in Cetatea medievala din varf - conducte de apa, canalizare si gaz metan, energie electrica existand deja. Intentia a primit acceptul ADR V Vest, dar a nu trecut, din cauza fondurilor limitate, de Ministerul Integrarii Europene: "Suntem primii sub linie, pentru ca n-au fost destui bani. Urmeaza sa gasim cat de curand alte surse de finantare, pentru ca nu renuntam la proiect. Este pacat sa ai un asemenea monument si sa nu-l exploatezi la adevarata sa va-loare", spune viceprimarul Devei Ioan Inisconi (PD). Acesta este de parere ca soseaua amenajata pe deal nu va afecta prea mult mediul si nici gradul de rentabilitate al telecabinei, pentru care Primaria a cheltuit aproape 80 de miliarde de lei vechi: "Oricum tentatia de a urca cu telecabina va fi mai mare, pentru ca-ti ofera o senzatie mult mai placuta".

Proiectul Primariei mai prevede readucerea la forma istorica a unor portiuni din vechea cetate medievala si a unor spatii in care sa fie apoi amenajate o sala de expozitii, o sala de conferinte si o cafenea, dupa cum adauga Inisconi.

Edilii resedintei de judet vor cu orice pret sa exploateze Dealul Cetatii

"Da, dar..."

Initial, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane s-a opus vehement proiectului Primariei Deva deoarece, dupa ce pentru construirea telecabinei s-a promis reducerea traficului pedestru, acum se incurajeaza chiar traficul rutier pe teritoriul rezervatiei naturale "Dealul Cetatii" motiv pentru care "planul apare din start ca fiind contrar normelor de conservare a ariilor protejate, chiar a celor in care se admit unele amenajari, indeosebi in folosul comunitatilor locale", se arata intr-o adresa a forului amintit, datata 1 iulie 2005.

Spre finele anului trecut insa, pozitia comisiei mentionate s-a schimbat usor, dupa cum ne-a lasat sa intelegem presedintele acesteia Dr. Dan Munteanu: "Nu am putut fi de acord cu un drum care sa urce pana in varful dealului, chiar pana la cetatea medievala. S-a schimbat proiectul, in sensul ca acesta consta acum in reabilitarea drumului existent in partea nordica a obiectivului, drum ce ajunge doar pana la jumatatea versantului. Am facut acest lucru deoarece un studiu de impact realizat de Institutul Biologic din Cluj arata ca lucrarile nu vor afecta flora si fauna din zona. In plus am conditionat realizarea proiectului si de blocarea tuturor potecilor actuale cu vegetatie in asa fel incat singura cale de acces pedestru sa ramana drumul reabilitat".

Proprietarul habar nu are

Tutorele Monumentului naturii "Dealul Cetatii" - Ocolul Silvic Simeria nu stie aproape nimic despre intentiile Primariei Deva si Consiliului Judetean: "La noi nu s-a venit cu nici o documentatie pentru reamenajarea zonei. Chiar daca ajung cu soseaua doar pâna la prima poarta a cetatii, cea de la mijlocul dealului, se cam intra pe teritoriul rezervatiei naturale", ne-a declarat Ioan Crisan, seful Ocolului, scuzându-se ca nu stie mai multe, pe motiv ca anul trecut a fost mai mult în concediu medical din cauza unor grave probleme de sanatate.

 

Cerna va fi indreptata impotriva inundatiilor

 

An de an, zeci de localitati din judetul Hunedoara au fost devastate de apele raurilor revarsate din cauza inunda-tiilor. Perioada propice pentru potopul apelor este luna martie-aprilie, cand din cauza ploilor, dar si a topirii zapezii, apele curgatoare ies din matca si inunda casele, curtile si terenurile agricole ale locuitorilor. Autoritatile locale sunt neputincioase in fata inundatiilor, iar, din cauza lipsei de fonduri pentru implementarea unor proiecte pentru prevenirea revarsarii apelor, tot ce pot sa faca acestea este sa constate dezastrul, iar, ulterior, sa inlature efectele acestuia.

Printre localitatile care, an de an de an, au avut de sufe-rit din cauza inundatiilor se numara si comuna Teliucu Inferior. Insa, pericolul revarsarii apelor ar putea fi inlaturat aici, prin punerea in practica a unui proiect conceput de autoritatile locale, care a fost deja aprobat spre finantare de catre Guvern.

de Oana Bimbirica

Curs modificat

Aproximativ 330 de milioane de lei a fost valoarea pagubelor produse anul trecut, la jumatatea lunii martie, de revarsarea raului Cerna, in zona coloniei Frontul Doi, din localitatea Teliucu Inferior. Apele au inundat, atunci, 68 de gospodarii, dintre care mai mult de jumatate erau situate in colonie si 1,8 hectare de teren. Bilantul anului trecut este doar o mica parte din pagubele pe care raul, iesit din matca, le lasa in urma aproape in fiecare primavara si toamna. Modificarea cursului Cernei este solutia pe care autoritatile comunei Teliuc, impreuna cu specialistii de la Compania Nationala Apele Romane, au gasit-o pentru a evita, in viitor, producerea inundatiilor. Concret, proiectul prevede schimbarea cursului paraului Govajdie, care, in zona coloniei de la Frontul Doi, prezinta o curba accentuata, de aproape 90 de grade, unde apa curge cu o putere foarte mare, iar, in caz de ploi abundente sau topiri ale zapezii, inunda terenurile din apropiere. "Practic, vrem sa indreptam cursul apei si sa efectuam sapaturi pe o distanta de un kilometru pentru construirea unei noi albii a raului. Insa, acest lucru inseamna sa deviem raul pe terenurile unor localnici. In acest caz sunt implicate trei familii, care vor trebui sa renunte la pamant pentru ca noi sa putem pune in practica proiectul", a afirmat Grigorie Burjan, directorul Societatii de Gospodarire a Apelor (SGA) Hunedoara.

Finantare de cinci miliarde de lei

Avand in vedere ca terenurile in cauza nu produc o recolta foarte bogata, doi dintre cei trei proprietari sunt de acord sa cedeze terenul pentru devierea raului, in schimbul banilor sau al altei parcele de pamant, iar al treilea a refuzat, insa autoritatile spun ca, in cazul acestuia, se va recurge la expropriere. Primarul comunei Teliuc, Daniel Pupeza sustine ca, deocamdata, nu a fost stabi-lita modalitatea la care va recurge primaria pentru a intra in posesia terenurilor, insa este preferata despagubirea in bani, deoarece consiliul local nu detine suprafete de teren pe care ar putea sa le ofere in schimb proprieta-rilor. "Noi, practic, avem nevoie de aproximativ 30 de arii pentru devierea raului, insa proprietarii vor sa ne dea tot terenul, pentru ca, odata mutat cursul pe aici, ei nu vor mai avea acces la pamant decat prin colonie. Noi suntem de acord sa le preluam toata suprafata, insa, nu stim inca, cum ii vom despagubi: in natura sau in bani", a afirmat primarul.

Pe de alta parte, directorul SGA Hunedoara, Grigorie Burjan a declarat ca proiectul a fost prezentat deja Ministerului Mediului, care a alocat suma de cinci miliarde de lei pentru punerea lui in aplicare. Urmeaza organizarea unor licitatii pentru firma care va realiza proiectul de executie si pentru cea care-l va pune in practica.

Comentarii?