de Oana Bimbirica

Vitrine frumos amenajate, standuri pline de carti cu coperte frumoase si litere stralucitoare, toate purtand chipul aceluiasi om, "cel mai iubit conducator", Nicolae Ceausescu. Aceasta era o imagine de care te loveai la tot pasul in epoca de dinainte de anul 1989. Bibliotecile gemeau de carti in care fostul dictator, care se credea geniu, ii invata pe romani, popor pe care-l conducea cu o mana de fier, cum se construieste societatea socialista multilateral dezvoltata. Congrese, omagii, cuvantari, prelegeri, dari de seama, scrieri alese, toate opere ale "tovarasului" au disparut din standurile librariilor, imediat dupa revolutie, odata cu autorul lor. Spiritul lui Nicolae Ceausescu mai traieste astazi, prin cartile sale, doar in cateva dintre bibliotecile din judetul Hunedoara. Interesul fata de opera fostului dictator lipseste insa aproape cu desavarsire, dovada vie ca nici macar opera scriitoriceasca nu i-a asigurat dictatorului comunist supravietuirea.

Pe rafturi, la mare cinste

Epoca de trista amintire a adus, pe langa multele neajunsuri si indoctrinare, un aflux de carte in rafturile Bibliotecii Municipale din Hunedoara. Numeroasele volume de literatura romana si straina, permisa de regimul comunist, aveau intotdeauna pe langa ele, pentru a contrabalansa situatia, unul sau mai multe exemplare din opera lui Ceausescu. Aceste carti nu puteau fi ignorate si trebuiau sa stea la loc de cinste in rafturile bibliotecii hunedorene. "Geniul" iscat de grandomania fostului dictator si asternut in paginile unor volume de o calitate ireprosabila, constituia tema de discutii, colocvii si examene, pentru toti oamenii muncii, indiferent de domeniul de activitate in care acestia lucrau. "Cel putin o treime din achizitia de carte pe care o aveam inainte de anul 1989 era reprezentata de cartea politica, in speta de opera lui Ceausescu. Cateodata acest procent era depasit. Numai in 1989 au intrat in biblioteca 214 astfel de carti dintr-un total de 2200 cate am cumparat. Nici nu se compara cu achizitia de care pe care o avem acum, anual, si care se ridica la circa 400 de volume, din care 341 sunt titluri", afirma Marcela Herban, directorul bibliotecii. In plus, orice tentativa de "cultivare" a hunedorenilor cu altceva decat cu rezultatul scris al genialitatii "conducatorului iubit", era descurajata, in librarii, prin comercializarea, "la pachet", alaturi de carti de literatura, la mare cautare inainte de 1989, a cel putin unui exemplar al operelor lui Nicolae Ceausescu. Vroiai sa cumperi o carte de Jules Verne, te procopseai, fara a te putea opune, si cu un volum de cuvantari sau prelegeri, sau chiar cu unul in care Ceausescu te invata, de exemplu, cum sa-ti cresti copiii, pentru ca acestia sa fie demni de un socialism multilateral dezvoltat.

Lectura obligatorie si eliminatorie

Marcela Herban isi aminteste de orele intregi pe care le petrecea, inainte de 1989, incercand sa parcurga cat mai mult din opera lui Ceausescu, deoarece avand in vedere meseria pe care o avea, directoarea impreuna cu alte angajate ale bibliotecii, trebuia sa organizeze in intreprinderile, fabricile si uzinele din Hunedoara si comunele din jur, prezentari saptamanale ale cartilor "conducatorului iubit". In, plus, lunar, Biblioteca Municipala din Hunedoara, la fel ca si cele din restul localitatilor rurale din judet, trebuia sa expuna in fata publicului, la loc de cinste, operele ceausiste, chiar si atunci cand subiectul expozitiei erau de fapt cartile din literatura beletristica. "Am avut toata opera lui Ceausescu. Toata. In numeroase exemplare. Ne saturasem deja de citit cartile dictatorului, dar eram indeaproape supravegheate de activistii de partid si nu puteam sa scapam de prezentarile saptamanale. Activistii veneau cu noi in intreprinderi, unde muncitorii erau opriti din lucru pentru a lua parte la aceste manifestari. Ne ascultau cu atentie si isi dadeau seama imediat daca am citit sau nu operele pe care trebuia sa le prezentam", mai spune directorul bibliotecii din Hunedoara. Importanta operei lui Ceausescu era cruciala in acei ani, avand in vedere faptul ca, pe langa faptul ca trebuiau sa participe la cursuri si examene la invatamant politic, angajatii "Epocii de Aur" care luau note mici sau, doamne-fereste, nu promovau aceasta proba, nu aveau dreptul sa primeasca mariri de salariu, iar, in caz de disponibilizari, acestia erau primii pe lista exclusilor.

Tinerii, cititori foarte rari

Revolutia a gasit bibliotecile din judet, fie cele municipale, comunale sau orasenesti, fie ale liceelor si intreprinderilor, cu cateva zeci de mii de volume, scrise de, pentru si in onoarea iubitilor conducatori. Spiritele incinse ale revolutionarilor hunedoreni a dat buzna navalnic in Cabinetul de Partid din incinta actualei primarii din Hunedoara si a calcat in picioare, rupt sau ars toata opera prin care Ceausescu a indoctrinat atatia ani poporul roman. Nu acelasi lucru s-a intamplat, insa, la Biblioteca Municipala din Hunedoara, unde, desi primisera o adresa de la Bucuresti prin care li se cerea sa distruga toate cartile "tovarasului", personalul a decis sa nu arunce chiar tot. "Am carat tone de carti la centrele de colectare a hartiei, unele au fost arse, insa nu am putut sa renuntam la tot. Am facut foarte bine, pentru ca, in 1990, la o reciclare, la Busteni, a venit cineva de la Ministerul Culturii care ne-a spus sa nici nu incercam sa distrugem opera lui Ceausescu. Ea reprezinta o perioada de 50 de ani si poate este cineva interesat sa o studieze", spune Marcela Herban. Astfel, din grija bibliotecarelor, o parte din Ceausescu, zace acum, in niste volume, pline de praf si depozitate in doua cutii intr-o camaruta neluminata a bibliotecii din orasul de pe Cerna. De aici, le aduc angajatele, cititorilor hunedoreni, foarte putini la numar si de varste pana la 20 de ani, care vin din cand in cand si le solicita pentru a le rasfoi. Pe mesele din sala de lectura a bibliotecii nu mai gasesti decat extrem de rar opere ale "tovarasului", lasate in urma de cititori.

Cele mai multe, "la judet"

Nu acelasi lucru se intampla la Biblioteca Sindicatului "Siderurgistul", cu un fond de carte foarte bogat, unde nu mai exista nici un exemplar din opera "conducatorului iubit". Toate cartile dictatorului au fost distruse la re-volutie, fapt care o nemultumeste foarte tare pe bibliotecara. In aceiasi situatie se afla cea mai mare parte a bibliotecilor din comune si orase, de unde opera lui Ceausescu a disparut fara urma. Cate un exemplar din toate scrierile lui Nicolae Ceausescu mai exista, insa, pe rafturile Bibliotecii Judetene din Deva. Angajatii acestei institutii au urmat si ei exemplul colegilor lor din celelalte biblioteci hunedorene, distrugand, dupa 1989, cea mai mare parte a operei dictatorului, insa au hotarat sa pastreze macar cate un exemplar din fiecare cuvantare, prelegere sau omagiu. "E vorba de o perioada foarte indelungata din istoria Romaniei. Cartile trebuie pastrate chiar daca ele amintesc de un personaj pe care toti ne-am grabit sa-l uitam. La sala de lectura a bibliotecii pot fi gasite toate operele lui Ceausescu, iar, pot sa va spun ca au existat multi doritori sa le rasfoiasca. Au fost si oameni politici din judetul Hunedoara care au solicitat si consultat aceste carti, din dorinta, probabil de a studia mai bine epoca de dinainte de 1989", a afirmat Valeria Stoian, fostul director al Bibliotecii Judetene din Deva.

Mai bine nu dam nimic la TV!"

"Libertatea presei si libertatea de exprimare nu au nimic in comun cu libertatea de a prezenta in presa noastra, la radio si televiziune, asemenea filme si piese de teatru, care contravin sau care sunt de natura sa dauneze educatiei revolutionare a tineretului si poporului nostru. Mai bine nu dam nimic! (...) Daca cineva doreste sa scrie orice piesa vrea, foarte bine, dar noi la televiziune si la teatru dam numai acele piese care corespund cerintelor educative ale societatii noastre. Asa cum fiecare are dreptul si libertatea sa scrie, si televiziunea si teatrul au dreptul si libertatea, mai mult, obligatia, sa prezinte numai ceea ce contribuie si ceea ce ajuta la raspandirea conceptiei noastre despre lume si viata" - Nicolae Ceausescu, "Rolul presei in opera de edificare a socialismului". Multe dintre cartile dictatorului au fost traduse din romaneste in engleza, franceza, maghiara, germana, rusa si chiar spaniola. Cat despre scrieri aduse in omagiul familiei Ceausescu, aici este vorba de sute de exemplare, de la poezii, pana la proza si picturi.