de Cornelia Badreu

Cu siguranta, predictiile multora dintre analistii economiei vor fi date peste cap. Cu siguranta, acumularea de capital din PIB-ul anului in curs va suferi si ea scaderi dramatice. Cu siguranta, cauzele sunt multiple, iar identificarea fiecareia in parte nu este lucru usor. Pana la un punct insa. Urmeaza un foarte mic exercitiu de realitate, cu oameni si bagaje, sperante si sfarsitul lor, avioane, oboseala si calcule reinnoite.

Faptele s-au intamplat inca din noiembrie, in vremea "marilor incendieri" din suburbiile Parisului . Relatarea lor, insa, se va produce abia acum. Pe de o parte, intrucat atunci, episodul de mai jos a fost ager "confiscat" de amploarea evenimentelor propriu-zise. Pe de alta, intrucat noua lege a contractului de munca pentru tinerii sub 26 de ani propusa de guvernul francez a reaprins flacara protestelor, atat in capitala Frantei, cat si in multe alte mari orase ale acestei tari.

Aviz, deci, amatorilor - compatrioti aflati in aceste zile la munci negre pe acolo.

Violentele pariziene i-au adus acasa. La inceputul lui noiembrie 2005, intrarea in tara a capitalului strain a fost lovita in moalele capului. Incomodele autoritati franceze au expediat in Romania un avion plin ochi cu "bancomate". Aparate vii care, pana la pasirea pe pamantul patriei, au alimentat constiincios conturile unui buget national avid dupa bancnotele capsuna-rilor de pretutindeni. Ideea este simpla. O cursa Paris-Bucuresti a readus acasa 45 de romanasi. Asediati de treburile zilnice, oamenii uitara sa se mai intoarca acasa, in tara care i-a crescut. Atleti desavarsiti, au sarit cu eleganta termenul de sedere stipulat pe viza. Ghinionul lor. De cand in suburbiile pariziene s-a introdus iluminatul stradal marca Renault, Citroen, etc., cocoseii galici s-au pus pe vanat strainii fara acte. Un capitol la care, de ce sa nu ne laudam, calarim topul.

Rromii constituie majoritatea covarsitoare a "ambasadorilor" nostri repatriati din Franta

"O sa vedeti ca astia canta Marseilleza"

Pe 8 noiembrie, Aeroportul din Baneasa statea sa se umple. Este 13.30. Tinta, aeronava Blue Line de ora 14.00. Populatie putina in zona. Prin sala de asteptare abia misuna cativa turisti. Insi, de altfel, rataciti pentru vreo doua curse re-gulate. In rest, oameni de presa de la televiziuni, doua perechi de stewardeze cu valijoare gingase si soare. Mult soare. Armonia este sparta violent de un racnet. "Pe cine p... mea mai asteptati acuma, ma?" Este vocea groasa a unui taximetrist grasun. Tipul sta sprijinit de por-tiera obiectului muncii, sparge seminte si trage cu ochiul la ziariste. I se raspunde. Afla despre cine-i vorba, dupa care ii gratuleaza cu o ploaie de injuraturi pe imbuibatii de occidentali. Ca fin cunoscator al psihologiei repatriatului, barbatul tine sa asigure asistenta: "La cata foame le ie la astia pe care-i aduce acum, o sa vedeti ca canta Marseilleza cand va intalniti cu ei".Timpul trece. La cinci minute dupa ora anuntata, insa, alarma falsa. Este ora 14.05 si pista e asaltata de un Boeing. Vine de la Paris. Dar nu cu repatriatii nostri, ci cu turistii lor. Este doar o cursa regulata. Asteptarea se prelungeste, tigarile tin hangul ne-rabdarii, dar dupa alte trei sferturi de ora incheiate, apare si prada. Intarziere mare, monser.

Birocratii si repatriatii

Altfel de turisti printre cei care tranziteaza de obicei aeroportul, cei 45 de romani francofili sunt tratati ca atare. Sunt "elemente odioase" pentru tara-mama, caci natiunea s-a angajat sa nu-si mai ia palme europene peste obrazu-i gros din cauza lor. Ei, insa, au fost culesi din toate regiunile Frantei si provin din toate judetele Romaniei. O simetrie care nu-i ajuta cu nimic. Incepe balciul birocratic. Locatia: un soi de sala, anume amenajata pentru situatii "complexe de acest gen", dupa cum riguros se exprima un politist de frontiera. Galagiosi, oamenii completeaza formulare, dau in scris ca "nu mai fac" si se lasa amprentati. In general sunt tineri, in general sunt barbati si in general hainele lor ponosite poarta in buzunare pachete de Marlboro la cinci euro bucata. "Fumer tue", sta scris pe tigarile unuia.

"Am trait din cersit si n-o fos' rau"

Caz concret. Marius Coaja, bihorean. Palmares personal: trei saptamani de stat ilegal, dar liber, in Franta si alte 15 zile de arest pentru lipsa actelor. Apoi, imbarcat spre Romania. "Am douazeci si ceva de ani, nu spun ca nu-i bine. Am stat trei saptamani pe strazi. Am trait din cersit si n-o fos' rau. Le ziceam la frantuji ca mi-e foame, ca n-am un'e sta si-mi dadeau bani. Nu toti, ca mai erau multi ca mine. Dar unii mi-aruncau, acolo, niste centime, altii monezi de un euro sau doi. Numa' bine cat sa traiesti peste zi si sa mai pui ceva de-o parte pentru cand te intorni in Romania. Acum, m-or trimis in Romania. Habar n-am ce-oi face, ca doar n-am plecat de bine ce-mi era aici".

"Aproape ca am fost integrat in societatea franceza"

Caz si mai concret. Moise Carpaci, Recas, judetul Timis. A plecat din Romania pentru trei luni. A ramas in Franta timp de cinci ani. si ar mai fi stat. si va face totul sa se intoarca. "Ar fi foarte rau pentru mine aici, in tara. In schimb, aproape ca am fost integrat in societatea de acolo, din Franta. Oricum, o sa ma intorc inapoi, o sa ma stabilesc acolo, domnu' reporter". Potrivit propriilor lamentari, "nevasta si copiii stau la Paris. Pe mine m-au luat de pe strada. Stau in Vitry-sur-Seine si acum or inceput sa se bata baietii aia cu politia. Asa ca, voila, sunt mai multe controale acum. Cand m-or saltat, eu eram cu ginerele in masina. Ne-o oprit politia pentru controlul actelor si or vazut ca nu am pasaport. Dar, pasaportul mi-o fost retinut la Prefectura Val-de-Marne, ca am trecut peste viza. si m-or dus la arest. Am stat trei zile la arestul din Vitry si inca doua la Charles-de-Gaulle, pe aeroport."

Omul e multumit cu ce are in Franta. Hazardul i-a jucat zaruri bune lui Moise. Dintr-o colonie imputita de rulote si trait din ce ramanea de la altii, barbatul si familia lui au fost luati in grija, in 2001, de o asociatie caritabila. "Se numeste Mosaique. Ne dau de mancare de trei ori pe zi. Ne-or dat si locuinta sociala, mi-or ajutat doi copii sa intre la scoala si de la fata cea mare am nepot cetatean francez, ca l-o nascut acolo si i-or facut si acte. Ala mic nici nu stie ce fericit este...Acum sa vad cum fac io sa ma-ntorc..."

P.S.: Intre timp, pe strazile Frantei au izbucnit alte manifestatii, au aparut din nou demonstranti, s-au produs violente de strada si incendiat masini, iar politistii francezi sunt cu ochii in patru. Printre cei supravegheati cu prioritate, in astfel de momente, se numara imigrantii ilegali. Cetateanul fara acte, justificari s.a.m.d. este facut pachet si pus pe avion, laolalta cu alti compatrioti de teapa lui. Franta este in mare efervescenta sociala. Cine poate stii deci, cate curse Paris-Bucuresti vor urma in aceasta perioada.