Săptămâna 15 – 21 februarie 2007, numărul 223

SPECIAL

Suntem ardeleni, sau bănăţeni?

Ciprian Iancu

Un român născut şi crescut dincolo de Carpaţi te întreabă: „De unde eşti?”. După ce îi răspunzi „Din Hunedoara”, reacţia vine scurt „Aaa, eşti ardelean!”. Un localnic din Alba foloseşte deseori expresia „Salutare Ardeal, că plec cătană la Deva”, adică, pentru alba-iulian, Deva înseamnă deja Banat. Curios lucru, tânărul devean ajuns student la Timişoara este considerat de bănăţeni ca fiind ardelean get-beget. Poate că în Banat suntem percepuţi ca ardeleni datorită graniţelor geografice dintre regiunea vestică şi Transilvania intracarpatică trasată, de-a lungul veacurilor, ba pe la Dobra, ba pe la Ilia. Poate că ardelenii situaţi în zonele centrale ale Transilvaniei ne consideră mai mult bănăţeni din cauză că vreme de aproape 1000 de ani am stat, practic, la graniţa dintre cele două regiuni şi, implicit, strămoşii noştri au avut relaţii strânse şi cu bănăţenii. Percepţia lor este îndreptăţită oarecum şi de ultimele noutăţi administrative. Mai ales în ultimii 10 ani, din punct de vedere social-economic şi, mai ales, administrativ, judeţul Hunedoara orbitează în jurul Timişoarei. În aceste condiţii, ni s-a părut firesc să ne întrebăm dacă hunedorenii sunt ardeleni, ori bănăţeni şi să încercăm să găsim răspunsuri ajutându-ne de trecut, analizând prezentul şi anticipând puţin viitorul.





Istoricii sunt siguri: „Suntem ardeleni”

Istoria Transilvaniei, indiferent de cine şi-n ce perioadă a fost scrisă, arată destul de clar că Hunedoara a aparţinut de ceea ce s-a numit multă vreme Voievodatul Transilvaniei, apoi Principatul Transilvania. Istoricii consultaţi de REPLICA au declarat, fără dubiu, că Hunedoara face parte din Ardeal (denumire provenită de la maghiarul „Erdély” - oarecum sinonimul maghiar al românescului „Transilvania” - adică ţara de peste păduri). Nicolae Cerişer, directorul Muzeului „Castelul Corvinilor”, cunoscut ca un istoric care a studiat îndeaproape perioada Evului Mediu, este mai mult decât sigur că hunedorenii sunt ardeleni: „Populaţia de aici a avut ocupaţii sedentare, cum ar fi exploatarea fierului, a fondului forestier şi a terenurilor agricole, creşterea vitelor şi aşa mai departe. Sunt argumente suficiente, inclusiv documente scrise, aşa cum sunt ele de „numai” 1000 de ani vechime, care cred eu că-mi susţin părerea. Ce s-a întâmplat după 1950, acea mobilitate extraordinară de persoane, nu influenţează însă, cel puţin din punct de vedere istoric, identitatea acestor locuri”. Ioan Sicoe, de formaţie istoric, specialist al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Hunedoara susţine aceeaşi idee, cu aproximativ aceleaşi argumente, la care adaugă însă şi motivaţii susţinute pe constatări etnografice: „Banatul este uniform din punct de vedere al tradiţiilor, modului de vorbire, mentalităţilor etc... . Hunedoara reprezintă însă o unitate prin diversitatea sa. Din punct de vedere etnografic, Hunedoara poate fi privită ca o zonă de interferenţă între Banat şi Transilvania. În Transilvania lucrurile s-au conservat mult mai bine, mai ales că, exemplu clar, judeţul Hunedoara are foarte multe zone montane cu comunităţi închise. În Banat, comunităţile, până nu demult, destul de puţine, erau mai expuse la schimbare, pentru simplul fapt că sunt la câmpie. Pun accent pe elementul etnografic pentru că este extrem de important. De exemplu, acest criteriu a a influenţat decisiv trasarea graniţelor dintre Ungaria şi România după Primul Război Mondial”.

Câţi oameni, tot atâtea păreri

Toţi specialiştii consultaţi de REPLICA au declarat că nu au cunoştinţă de vreun studiu de conştiinţă colectivă efectuat vreodată la noi în judeţ. În absenţa unui astfel de instrument, ne-am permis să întrebăm noi hunedorenii dacă se simt ardeleni, sau, mai degrabă, bănăţeni.

Mirela Stoian, 44 ani, economist: „Suntem ardeleni după poziţia geografică. Nu ştiam ca judeţul Hunedoara să facă parte din Banat. Gândim şi ne mişcăm ardeleneşte. Avem şi altă concepţie de viaţă decât bănăţenii. Ne-am născut ardeleni şi nu putem fi transformaţi peste noapte în bănăţeni.„

Romulus Trufaş, 39 ani: „Sunt ardelean sută la sută, nu bănăţean pentru că e numai fala de ei.„

Smaranda Barbu, 53 ani, asistent personal: „Eu din ´68 stau aici, în Deva. Nu ştiu ce să zic, ne aflăm în Ardeal după poziţia geografică, dar am o părere bună şi despre bănăţeni.„

Livia Muntean: „Mă simt ardeleancă, dar îmi plac şi bănăţenii pentru că sunt mai isteţi. Nu m-ar deranja să fiu bănăţeancă. Mai bine să fim lăudaţi decât compătimiţi.„

Bogdan Antochi, 40 ani, profesor: „Din câte ştiu eu, judeţul Hunedoara este compus din cinci zone bine delimitate. Puţină influenţă bănăţeană este până la Dobra, Ilia şi în Munţii Poiana Ruscă până prin satul Panc şi Roşcani. Noi ne aflăm în Ardeal şi aşa îmi place să cred.„

Daniela Târnăuceanu, 27 ani, administrator: „Eu am venit aici şi am ştiut că am venit în Ardeal. De la vârsta de 12 ani mă simt ardeleancă şi în continuare mă voi simţi la fel.„

Mircea Horeanu, 30 ani, muncitor: „Eu ştiu că aici este Ardealul, nu Banatul. Aici m-am născut, am crescut şi aici trăiesc. Sunt ardelean.„

Pentru a ne face o idee despre cum sunt percepuţi hunedorenii în Banat şi în Ardeal, am adresat întrebarea folosită ca titlu al acestui material în „capitalele” neoficiale ale celor două regiuni istorice, Timişoara, respectiv, Cluj - Napoca.



Părerea bănăţeanului



Cristina Enache, 35 de ani, inginer: „Hunedorenii sunt ardeleni, pentru că delimitarea se face la nivelul Crişurilor. Bănăţeni sunt cei din Timiş, Arad şi Caraş -Severin.„

Costin Bănuţ, 29 de ani, manager: „Hunedorenii sunt bănăţeni, deoarece sunt incluşi în Regiunea V Vest. Spun asta şi pentru că judeţele sunt aşa de aproape încât se pot considera mai mult bănăţeni decât ardeleni. Judeţul Hunedoara are legături mai puternice cu Timişoara şi cu Aradul decât cu Alba, Sibiul sau Clujul.„

Maria Huzu, 21 de ani, studentă: „Habar nu am. Nu m-am gândit niciodată la asta prea mult. Totuşi, cred că hunedorenii sunt putin din amândouă deoarece sunt cumva la graniţa dintre cele două regiuni. „

PĂrerea clujeanului



Nicoleta Popa, 26 de ani, marketing executive: „În mare, ca regiune extinsă, hunedorenii sunt transilvăneni în primul rând, după cea mai veche delimitare a spaţiului românesc: Moldova, Transilvania şi Tara Românească.„

Manuela Crişan, 32 de ani, agent de vânzări: „Hunedorenii spun că se simt bănăţeni şi o fac pentru a se identifica cu cea mai prosperă zonă din România, cu traiul bun şi cu mentalitatea oamenilor de acolo, deci, acum putem spune că hunedorenii sunt mai mult bănăţeni.„

Vasile Muntean, 45 de ani, şofer de taxi: „Întrebarea nu are sens şi nicio relevanţă, oamenii se gândesc la alte lucruri în ziua de azi, cum să facă să mai câştige un ban, să îşi mai ia o slujbă.”





Ardeleni... dar nu toţi

Psihologii şi sociologii din judeţ cred sunt liberi să ia în considerare şi alte elemente decât istoria, în încercarea lor de a răspunde la întrebarea noastră. Sociologul Constantin Nelega spune că, din punct de vedere al modului de gândire actual, identificarea clară a hunedorenilor ca „bănăţeni” sau „ardeleni” nu este deloc importantă. Conştiinţa naţională (element primordial în alcătuirea unui popor şi chiar a unei ţări) poate fi însă subdivizată până la gradul de conştiinţă locală şi, din acest punct de vedere, acest lucru ar fi necesar, chestiune admisă şi de Nelega. „Factorul istoric poate fi considerat ca cel mai important în această analiză, dar mai vin criteriile culturale, geografice, economice şi sociale pe care trebuie să le luăm în calcul. Faptul că acum majoritatea tinerilor pleacă la Timişoara pentru a face facultatea, iar mare parte rămân acolo, nu ne poate duce cu gândul că orbităm în jurul celui mai important oraş din Banat. În anii ´70, de exemplu, mai puţin de zece la sută dintre tineri, mergeau la Timişoara, după liceu. Cei mai muţi plecau la Cluj, Braşov sau Bucureşti. Aceasta este o chestiune temporară. În România de azi însă este mai mult decât periculos să încerci să faci o divizare a teritoriului, sau a românilor. Nu se mai pune deloc problema aşa. E drept că şi un american din New York venit în Europa este altfel privit decât un texan, doar din acest punct de vedere mai consider necesară această analiză. În rest, pe individ îl interesează cum să aibă o slujbă mai bine plătită, cum să aibă servicii mai bune, cum să trăiască mai bine, în principal. Vorbind însă dihotomic, suntem ardeleni”.

„Crucea” etnografică

Psihologul Dan Olteanu observă o divizare destul de acută a judeţului, nu neapărat aplicând criterii referitoare la modurile de gândire ale hunedorenilor, ci studiind puţin originea lor etnologică. „Hunedoara este un judeţ cosmopolit. Avem momârlanii din Valea Jiului (populaţie retrasă în munţi, din Ţara Haţegului - regiune considerată ca fiind aproape independentă din punct de vedere folcloric -, în secolele XVll - XVlll - n.red.), adică în Sud, în Est sunt ardelenii de la Orăştie, aflaţi multă vreme sub rigorile impuse în special de saşi (Orăştie fiind, în Evul Mediu, „poarta de vest” a Ţinutului Crăiesc ce-şi avea capitala la Hermanstad - Sibiul de azi - n.red.). La Nord sunt moţii, o populaţie aparte, cu legături care par mai puternice cu Clujul decât cu Aradul, iar la Vest mai sunt pădurenii, al căror grai este extrem de asemănător cu cel bănăţean, iar pe Valea Mureşului, de la Ilia încolo, se văd clar semnele de Banat. De fapt, eu unul, când vin la Timişoara, la Ilia simt cum se schimbă până şi aerul. Până la Ilia e Banat, iar de la Ilia spre Deva e Ardeal”, spune Dan Olteanu, care aminteşte şi de maghiarii şi saşii rămaşi aici după venirea strămoşilor lor, cu aproximativ 800 de ani în urmă, precum şi de moldovenii, regăţenii şi oltenii ajunşi în Hunedoara, cu precădere la începuturile erei comuniste.

Administrativ, suntem bănăţeni

La începutul lui 1997, în contextul regionalizării cerute de Uniunea Europeană, autorităţile de la Bucureşti au efectuat un studiu destul de amplu, la care au luat parte specialişti din diferite domenii, de la economişti şi geografi până la sociologi, studiu care s-a materializat în actuala împărţire pe regiuni de dezvoltare. Demersul a fost făcut uşor în pripă. Judeţul Hunedoara a fost arondat Regiunii V Vest, alături de Caraş- Severin, Timiş şi Arad, „capitala” fiind Timişoara. Au existat atunci voci care au contestat decizia. În 2001, guvernarea PSD a readus în discuţie problema constituirii euro-regiunilor de dezvoltare, punându-se în discuţie, la un moment dat, o altă organizare administrativă, dar ideea nu a apucat să ajungă nici măcar la stadiul de propuneri bine consolidate. S-a trecut rapid peste ea şi a rămas la fel ca-n 1997, sub lozinca „Lasă să vină integrarea şi după aceea mai vedem noi”, după cum ne-au mărturisit reprezentanţi ai Prefecturii Hunedoara. Între timp, pe criteriul regionalizării, ministerele şi-au creat organisme intermediare din punct de vedere ierarhic între cele judeţene şi cele centrale pe baza aceleiaşi împărţiri administrative. Până şi unele companii private au acum aceeaşi tendinţă. Aşa se face că, înainte de Bucureşti, Timişoara este acum o „capitală intermediară” pentru instituţiile din Hunedoara, cu toate că Regiunea V Vest, cum a fost ea definită, are doar un rol de mecanism de dialog al structurilor operative din judeţele care o compun (consilii judeţene, prefecturi, etc...) şi poate fi considerată doar un organism care să asigure o mai bună aplicare a strategiilor de dezvoltare zonală.

INDECIŞI

Istoria şi realităţile etnologice, combinate cu noua organizare administrativă, îi fac pe şefii judeţului Hunedoara să nu poată oferi un răspuns foarte tranşant la întrebarea „Suntem ardeleni, sau bănăţeni?”, dar nu-i opresc să constate diferenţele dintre cele două categorii de români:

Mircea Moloţ - preşedintele Consiliului Judeţean: „Cred că suntem şi bănăţeni şi ardeleni. În Zona Haţegului, mai ales de la comuna Sarmizegetusa încolo, apoi în Ţinutul Pădurenilor, şi de la Ilia spre Vest, oamenii vorbesc aproape la fel ca-n Banat şi au obiceiuri extrem de asemănătoare. Zona Orăştiei, de unde sunt şi eu, este, foarte clar, parte din Ardeal. Judeţul se împarte în două, jumătate în Ardeal, jumătate în Banat, iar o graniţă aproximativă ar fi o axă care ar traversa Hunedoara, de la Nord la Sud, în dreptul Devei. Ardelenii sunt mai profunzi în gândire, în timp ce bănăţeni sunt mai înfumuraţi.”

Cristian Marius Vladu - prefectul judeţului Hunedoara: „Suntem judeţ la confluenţa dintre Ardeal şi Banat. Administrativ suntem arondaţi Regiunii Vest. Cred că 50.000 de hunedoreni sunt acum stabiliţi în Timişoara. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş e hunedorean la origini, la fel şi primarul Aradului. Aş zice că suntem mai mult bănăţeni decât ardeleni, pentru că şi ardeleanul şi bănăţeanul dau dovadă de o toleranţă ieşită din comun, asta e calitatea lor comună. Diferenţa este că bănăţenii sunt mai orgolioşi şi mai leneşi decât ardelenii, iar asta o spune un om care a stat 13 ani în Timişoara şi a avut în subordine mii de bănăţeni”.

Simţim ardeleneşte, dar ne plac bănăţenii

O analiză superficială a zonelor folclorice din judeţul Hunedoara identifică şase arii distincte: Ţara Zarandului (parte din mai vastul Ţinut al Moţilor), Zona Orăştiei, Ţinutul momârlanilor (în Valea Jiului), Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor şi Valea Mureşului. În ciuda legăturilor sale destul de strânse cu Banatul, în special cu Aradul, etnologii apropie Ţara Zarandului de Ardeal. Pentru specialişti, zona Orăştiei este, indubitabil, parte din Ardeal. Momârlanii sunt consideraţi „specie” cu totul aparte, în timp ce localnicii din Ţara Haţegului sunt oarecum împărţiţi: cei de la vest de Haţeg, aflaţi sub influenţa Banatului, iar cei din jumătatea estică, urmaşi ai dacilor, o dovadă fiind costumul popular din Baru, care este aproape identic cu cel al dacilor care apar pe Columna lui Traian la Roma. Hunedorenii de pe Valea Mureşului, mai ales cei situaţi în aval de Şoimuş, sunt consideraţi, dacă nu bănăţeni sută la sută, ocupanţi ai unei zone de interferenţă între Ardeal şi Banat. Pădurenii însă nasc controverse. Limbajul lor este aproape identic cu cel al bănăţenilor, lucru care frapează, mai ales că jumătatea Masivului Poiana Ruscă ce aparţine de judeţul Timiş este aproape pustie, nu are sate aproape deloc. O primă teorie este aceea că pădurenii sunt, de fapt, daci retraşi pe culmile munţilor din calea invaziei romane. O a doua, lansată în anii ´50, după o serie amplă de studii antropologice (în urma cărora s-a constatat că pădurenii nu se încadrează deloc în tipicul românilor, în general) ar fi că aceştia sunt de fapt o populaţie ajunsă aici tocmai din vechea Dalmaţie (Croaţia de azi). O idee ce poate fi amplu dezbătută este cea a lui Ioan Sicoe „Şi ce dacă vorbesc asemănător cu bănăţenii, poate că bănăţenii sunt cei care vorbesc la fel ca pădurenii, nu invers”, spune specialistul Direcţiei pentru Cultură, care adaugă: „Alt lucru mă frapează pe mine: hunedorenii sunt ardeleni, dar aici, în Hunedoara, prinde foarte bine muzica populară din Banat. Vine un solist de acolo, este la modă doi-trei ani, trece, şi apare altul, tot din Banat. Este aproape inexplicabil!”.



Săptămâna 15 – 21 februarie 2007, numărul 223