Săptămâna 22 – 28 martie 2007, numărul 228

ANCHETĂ


Laura Oană, Ciprian Iancu


Hidrocentrale în arii protejate


Un nou proiect ameninţă o zonă protejată din judeţ. O investiţie care presupune producerea de energie prin realizarea a opt hidrocentrale de mică putere este pe cale să declanşeze un nou scandal. După ce Parcul Naţional Retezat este stors de captările Hidroelectrica, un om de afaceri controversat a pus ochii pe Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Specialiştii firmei se ascund în spatele noii politici a UE, dar e puţin probabil ca oficialii europeni să fie încântaţi că în judeţ se poate produce energie „verde” doar în zonele protejate, neţinându-se cont de faptul că tocmai aceste oaze sprijină viaţa. Omul din spatele firmei, Dorel Haiduc, deşi a lăsat zeci de „ţepe” în toată ţara, unele chiar pe bani europeni, vrea să convingă acum Academia Română şi administraţia parcului că această lucrare va fi atât de bine realizată, încât va duce chiar la dezvoltarea vegetaţiei şi faunei în zonă. Antecedentele însă sunt la limita penalului. Trei dintre hidrocentrale urmează a fi ridicate în parc, în timp ce celelalte cinci sunt dispuse în altă arie protejată: Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului.



O firmă bucureşteană - SC Creative Energy Solutions - cu manageri hunedoreni insistă să construiască lanţul energetic pe Valea Streiului. ”Vrem să ridicăm în total opt micro-hidrocentrale, dintre care trei sunt pe teritoriul parcului natural precum şi în perimetrele desemnate ca situri Natura 2000. Întâi facem demersurile cum e normal. Nu am primit aprobări pentru că firma care a făcut studiul de impact a scăpat o greşeală mare, şi anume faptul că debitul Streiului ar scădea foarte mult, de zece ori. Aşa ceva nu e adevărat pentru că apa doar se turbinează şi este lăsată să curgă mai departe”, spune directorul executiv al firmei, Ilie Lavu (membru PSD, fost prim-secretar al Devei în anii ´80). Acesta a refuzat însă să nominalizeze firma care a efectuat studiul de impact. Între timp un nou studiu îmbunătăţit a ajuns pe masa administraţiei parcului în încercarea de a obţine autorizaţiile necesare de la Administraţia Parcului şi Academie. Cel de-al doilea proiect specifică faptul că procesele tehnologice au suferit modificări pentru ca debitul de servitute să fie de minimum 33%. Datele furnizate de conducerea societăţii arată că este vorba de o investiţie cuprinsă între 4 şi 8 milioane de euro. Conform preşedintelui Consiliului de Administraţie al Creative Energy Solutions, Victor Vaida (lider al PSD Hunedoara, fost prefect al judeţului şi director tehnic al Termocentralei Mintia), întregul proiect al firmei dorit pentru Valea Streiului include opt microhidrocentrale. Valoarea totală a investiţiei nu este cunoscută deocamdată, spune el, dar costul unei micro-hidrocentrale este cuprins între 500.000 şi 1 milion de euro. ”Întâi încercăm să obţinem toate aprobările necesare şi apoi ne apucăm de lucru. Iniţiativa noastră se încadrează în Directiva Uniunii Europene privind ”energia verde”. Cred că vom solicita şi co-finanţare europeană pentru acest proiect, dar nu vă pot spune asta sigur, acum”, adaugă Vaida. Obiectivele vor fi exploatate 60 de ani.

Alertă la GrădiŞte

Consiliul Ştiinţific al Parcului şi Comisia pentru Monumentele Naturii din Cadrul Academiei au respins însă ideea pe motiv că zona, protejată prin lege, ar urma să fie grav afectată de obiectivele energetice, cea mai gravă consecinţă fiind scăderea de zece ori a debitului râului Strei, iar pe tremen lung, transformarea văii într-o zonă afectată de turismul de masă. Deşi nu deţine încă aprobările necesare de la Consiliul PNGMC şi Academie, Bucureşti a comandat arheologilor de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva începerea săpăturilor pentru descărcarea arheologică a zonei, aflată în arealul complexului cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, semn de mare optimism în ce priveşte rezultatele finale ale demersurilor. Administraţia PNGMC s-a alarmat, la un moment dat crezând chiar că e vorba despre săparea fundaţiilor, lucru considerat absurd de arheologi. Panica de la PNGMC pare justificată. ”Va fi problemă pe termen lung”, explică directorul Admistraţiei PNGMC, Mihaela Ionescu. Ea reclamă presiuni pe care Creative Energy Solutions le face atât la Consiliul Ştiinţific al Parcului, cât şi la Comisia pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei Române. Administraţia zonei protejate este convinsă că nu atât efectele imediate ale micro-hidrocentralelor, cât cele pe termen mediu şi lung sunt de evitat când vine vorba de o asemenea investiţie: ”O să avem în curând o zonă pentru turism de masă în cadrul Parcului, cea care apare pe drumul dinspre Orăştie spre Sarmizegetusa Regia. Valea Streiului vrem s-o păstrăm aşa cum este, pentru turiştii care sunt amatori de iarbă verde şi care respectă mediul. Peisajul de aici este superb, iar apariţia unor lacuri artificiale şi a micro-hidrocentralelor va afecta serios zona”, adaugă Mihaela Ionescu. Doar în zona de implementare a proiectului cresc 381 de specii de plante. Biologul Ionuţ Ghira, membru în Consiliul Ştiinţific al Parcului, spune că sub nicio formă nu este de acord cu realizarea captărilor. El spune că va fi distrus peisajul natural din zonă, iar scăderea debitului râului va duce la schimbări ale florei şi faunei: ”Până când nu se va face un studiu serios nu putem ştii exact ce urmări va avea activitatea industrială, dar bine nu va fi! Cifra pe care o înaintează ei pentru debitul de servitute e doar o simplă cifră pentru că hârtia suportă orice.” În România dăinuie încă o anomalie: studiul de impact este realizat pe banii beneficiarului, adică este plătit de investitor. În Statele UE, studiile de impact sunt plătite de stat. ”De asta nu avem noi, nici măcar un studiu de „Doamne ajută”: pentru că toate sunt făcute la comanda unor firme”, precizează Ionuţ Ghira, concluzionând: ”Ori vrem energie, ori protecţie!”

Pledoarie pentru energie

Proiectul de realizare a unui ansamblu de microhidrocentrale pe cursul mijlociu al râului Strei se întinde pe teritoriul comunelor Baru, Pui, Sălaşu de Sus, Sântămărie Orlea. Investitorii susţin că proiectul de amenajare a ansamblului de hidrocentrale se potriveşte tendinţelor actuale când în lume se simte o acută creştere a nevoii de energie. Încercând să fie cât mai convingători, consultanţii firmei aduc în discuţie noua politică a Comisiei Europene care a făcut schimbări majore în domeniul energiei având în vedere combaterea încălzirii climatice. Europenii pledează pentru investiţii energetice substanţiale, mai ales în sfera energiei regenerabile a cărei pondere trebuie să ajungă la 20% până în 2020, deşi în prezent cifra este de 7%. Politica naţională trebuie să se centreze pe producerea de energie nucleară şi să acorde o atenţie sporită energiei hidro şi noilor tehnologii curate. Investiţia firmei Creative Energy Solutions înseamnă pentru sistemul energetic naţional 70 Gwh/an, din care 30 Gwh/an vor fi furnizaţi de hidrocentralele de mică putere amplasate în amonte de localitatea Petros. Specialiştii angajaţi de firmă pentru a întocmi cel de-al doilea studiu de impact precizează că soluţia tehnică pentru realizarea obiectivului a fost aleasă în urma unei analize care a luat în calcul practicile abuzive de exploatare a resurselor naturale din Parcul Grădişte precum balastrul şi fondul piscicol şi menţinerea unor suprafeţe degradate: resturile unor construcţii şi fundaţiile vechii căi ferate forestiere. Potrivit administraţiei societăţii, microhidrocentralele ar produce echivalentul energetic al unei termocentrale care foloseşte 62.400 tone de huilă anual. Hidrocentralele de mică putere de pe Strei vor prelucra o cădere brută de 451 metri cu debite cuprinse între 1 mc/s şi 9 mc/s. Constructorul susţine că, pentru ca impactul asupra mediului să fie mai mic, conducta va fi îngropată în drumul forestier. Terenurile pe care se vor realiza amenajările hidrotehnice sunt în proprietatea firmei, iar pentru suprafaţa situată de-a lungul conductelor, firma are încheiate contracte de cesiune. Diferenţa de nivel între captarea primară şi ultima treaptă este de 454 metri.





Industrie cosmetizată

Râul Strei colectează apele de pe versantul sudic al Munţilor Orăştiei, având ca principali afluenţi Jigoreasa, Crivadia, Ohaba, Cioclovina şi Luncani. Principalul afluent este Râul Mare. Potrivit hidrologilor, altitudinile mari şi structura cristalină a bazinului imprimă cursului superior „un caracter alpin cu regim torenţial”. Schema de amenajare hidroenergetică actuală a Streiului cuprinde şase acumulări la Pui, Râuşor, Ciopeia, Subcetate, Strei şi Simeria. După ce primul studiu de impact a pus biologii şi administraţia parcului pe gânduri, firma a comandat al doilea studiu pe motiv că primul era greşit. Studiul arată că depozitele necontrolate de deşeuri şi existenţa unor cariere au doar impact local asupra mediului. În zona râului Strei, există încă şase exploatări de balastru, în timp ce alte trei care au demarat încă din 1975 au fost închise. Specialiştii care au întocmit studiul consideră că fauna va fi afectată „în limite reduse”. Mai mult, deşi oricine ştie că activităţile industriale distrug natura, studiul menţionează că realizarea hidrocentralelor va duce la crearea unor condiţii favorabile (băltiri, sectoare cu curgere lentă) pentru unele specii, în special pentru amfibieni. O frază desprinsă parcă din manualele cu promisiuni ale campaniilor electorale indică chiar că măsurile de reconstrucţie de după execuţie „urmează a oferi nişe ecologice suplimentare, utilizabile de aceste specii, prin diversificarea habitatelor creându-se premisele creşterii unor indici de biodiversitate.” Dacă factorilor de mediu (apă, sol, floră şi faună), specialiştii le-au rezervat doar o pagină (deşi este vorba despre o arie protejată), măsurile de protecţie a muncii se întind pe 11 pagini, la care se adaugă alte şase pagini cu măsuri de prim ajutor!? Capitolul dedicat procesului tehnologic consemnează o schemă a personalului care va executa lucrările şi care cuprinde 20 de locuri de muncă. În perioadele de exploatare, se specifică în proiect, hidrocentralele funcţionează automat şi nu necesită personal permanent.

La vie en rose

Studiul arată că „factorii de mediu urmează a fi impactaţi pe perioada de punere în operă a obiectivelor, estimată la 36 de luni, dar care în perimetrul Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina nu vor depăşi 12 luni.” Firma, cel puţin în studiu, îşi propune lucrări de reconstrucţie ecologică, atacarea lucrărilor în etape, folosirea unui număr mic de utilaje de capacitate mică şi medie, tăierea unui număr mic de arbori şi folosirea de turbine şi generatoare de curent moderne care să producă zgomot şi vibraţii reduse. Specialiştii care au realizat studiul dau asigurări că, pe perioada execuţiei, zgomotul nu va depăşi pragul de 50 decibeli, adică limita admisă pentru localităţi. Studiul arată însă că pe porţiunile plane, ca efect al lucrărilor, pot apărea fenomene de înmlăştinare, iar nivelul freatic se va ridica la nivelul de retenţie maximă a barajelor. Capitolul referitor la debitul de servitute, arată că, în perioadele secetoase, lăţimea râului se va reduce cu 0,5 până la 1,3 metri, iar adâncimea medie cu 15-21 cm, reducerile fiind mai mari pe partea inferioară a Streiului. Reducerea impactului negativ asupra aerului prevede folosirea de utilaje verificate periodic, de generaţie recentă dotate cu sisteme de reducere a poluanţilor, până şi udarea drumului forestier folosit! La capitolul „Biodiversitate”, studiul se bazează pe suprafaţa redusă pe trei hectare a proiectului, din care două treimi vor fi afectate ireversibil pentru că terenul va fi ocupat de instalaţii şi clădiri. Impactul asupra faunei este considerat „local şi limitat” şi care „nu va duce la o afectare majoră a faunei locale”. Studiul concluzionează: „indicele de poluare globală are valoarea de 1,38 ceea ce arată că investiţia de realizare a ansamblului de hidrocentrale pe cursul râului Strei se va încadra în limitele admisibile de afectare a mediului.” Specialiştii nu au identificat alternative de amplasament sau tehnologice care să aibă un impact mai redus asupra mediului.

Semne de întrebare...

Orice biolog ar fi încântat ca teoria să şi ţină în realitate. Numai că, în viaţa de zi cu zi, pe şantierele din România se lucrează cu totul altfel, oricât de moderne şi performante ar fi echipamentele şi utilajele. În majoritatea cazurilor există poluări accidentale cu uleiuri şi combustibili, la fel cum angajaţii aruncă deşeurile peste tot şi tot la fel cum utilajele poluează atât din cauza fumului, cât şi a zgomotului. Însă cel mai grav lucru este că specialiştii care au întocmit studiul nu s-au pus de acord cu memoriul tehnic, memoriu care a stat la baza eliberării în iunie 2006 a certificatului de urbanism de la Consiliul Judeţean pe baza căruia s-a cerut acordul Parcului. În memoriu, se precizează că arhitectura clădirilor centralelor va ţine cont de propunerile administraţiei parcului natural şi „vor îmbogăţi peisajul combinând progresul tehnic cu condiţiile mediului înconjurător.” O „perlă” care ar scoate din pepeni şi pe cel mai optimist ecologist. Deşi în studiul de impact se menţionează un număr mic de angajaţi temporar (20) care vor fi folosiţi ca muncitori, memoriul aruncă o cu totul altă cifră: circa 470 de persoane, „personal necalificat de execuţie angajat din zonă”. Contradicţia e evidentă: studiul încearcă să descrie o situaţie în care câţiva muncitori nu ar deranja prea mult zona protejată, dar cum să se descurce administraţia cu ce vor distruge sute de angajaţi? Studiul de impact menţionează că microhidrocentralele, fiind automate, nu vor fi deservite de personal permanent, angajaţi care ar determina un alt impact asupra mediului. Din nou memoriul tehnic contrazice explicaţiile specialiştilor şi arată că societatea va exploata centralele de mică putere prin angajarea unei grupe de exploatare de 15 persoane şi a unei grupe de întreţinere de 10 persoane. Pe lângă pericolul distrugerii unei zone protejate, administraţia parcului spune că nu este de acord cu realizarea investiţiei şi din alt motiv: odată ce zona va beneficia de energie electrică, terenurile vor fi achiziţionate pentru construcţia de vile, lucru care reprezintă în alt mare pericol pentru un parc destinat turismului ecologic şi nu unuia de masă.

E Haiduc şi e vestit...

Cel mai mare semn de întrebare îl ridică însă chiar omul care se află în spatele acestei investiţii: controversatul om de afaceri Dorel Haiduc, cunoscut de presă ca având relaţii până la Cotroceni şi suspectat că ar fi finanţat campania electorală a actualului preşedinte, Traian Băsescu. Firma Sartex Băcia, al cărei fondator este Haiduc, a fost înconjurată de la înfiinţare de mai multe scandaluri legate de contracte pe bani publici, iar grupul de firme Sartex a ajuns, de la o societate înfiinţată în 1992, la un holding cu afaceri în mai multe ramuri economice. Societatea este singura care a avut acces la lucrările de modernizare ale staţiilor Petrom din judeţ înainte de privatizare. Prin Condor SA Deva, un „pui” al Sartex, s-au derulat lucrările cu administraţia locală. Societatea a câştigat licitaţia pentru construirea noului sediu al Primăriei şi Consiliului Local Deva, al Prefecturii şi Consiliului Judeţean Hunedoara. Recent, conducerea CJ a anunţat scoaterea la vânzare a imobilului. De numele Condor se leagă şi numele primarului Mircia Muntean după ce, în 2001, Curtea de Conturi Hunedoara a sesizat faptul că Primăria Deva a vândut ilegal societăţii Condor un teren aparţinând domeniului public al statului. Haiduc este şi acţionar la un hotel, SC Palace Sinaia, cu o cotă de capital de 12,3%. Un alt scandal a izbucnit după ce o societate abia înfiinţată, Casino Sinaia, a câştigat concesionarea Cazinoului din Sinaia pentru 20 de ani. În spatele firmei, se află Dorel Haiduc care, împreună cu Mihai Apostu, fost prefect de Hunedoara, deţine câteva procente. Numele lui Haiduc apare şi în firmele Venta Invest şi Artex. Concesionarea controversată a eşuat din cauza neachitării datoriilor.



Săptămâna 22 – 28 martie 2007, numărul 228