Săptămâna 24 – 30 mai 2007, numărul 237
SPECIALPărţile otrăvite ale HunedoareiMonalise Hihn
La aproape 18 ani de la Revoluţie, Hunedoara nu a reuşit să înlăture efectele poluării la care a fost supus teritoriul judeţului în perioada regimului comunist, prin industrializarea excesivă. Şi astăzi, autorităţile se plâng că au de luptat cu poluarea istorică, iar lipsa banilor face ca ecologizarea zonelor afectate să se desfăşoare cu viteza melcului. Analiza SWOT a judeţului scoate la iveală 13 puncte slabe, dar şi şapte tipuri de ameninţări în ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu. Situri industriale, gropi de gunoi, trafic intens, iazuri de decantare, reţele de canalizare prost construite, instalaţii industriale depăşite etc. - toate acestea fac ca Hunedoara să fie un judeţ care are încă nevoie de bani mulţi pentru a scăpa de duşmanul numit poluare.
Ape mai mult decât tulburi... Depozitările necontrolate cu deşeuri pe toate cursurile de apă, lipsa unor instalaţii performante care să epureze apele orăşeneşti uzate şi existenţa unor ape industriale care provin din sursele active sau cele închise operaţional, constituie principalele probleme legate de poluarea apelor în judeţul Hunedoara. Consilierul pe probleme de comunicare din cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş (medalion), declară că printr-o implicare a autorităţilor locale şi a instituţiilor responsabile, care să atragă fondurile necesare, aceste probleme ar putea fi rezolvate: „În primul rând, este nevoie de igienizarea cursurilor de apă şi stoparea depozitărilor viitoare, în cazul deşeurilor care sunt aruncate în preajma cursurilor de apă. Primăriile, Apele Române şi Garda de Mediu îşi pasează responsabilităţile de la unele la altele, iar situaţia este de-a dreptul alarmantă. De ani de zile, nimeni nu a fost în stare să atragă fonduri pentru sistemele de canalizare. În toate cele 14 localităţi urbane din judeţul Hunedoara, sistemele de canalizare nu conduc apele uzate într-o staţie de epurare decât în procent de zece la sută, restul se duc în cursurile de apă de suprafaţă. Atragerea de fonduri pentru construirea unor staţii performante ar rezolva şi această situaţie nedorită”. ... şi batjocorite Pe de altă parte, apele industriale provenite din industria energetică, cea chimică, siderurgică, alimentară şi din cea minieră continuă să polueze cursurile de apă din judeţ. Consilierul APM spune că o situaţie gravă privind poluarea cu ape industriale este întâlnită pe cursul pârâului Geoagiu şi este provocată de nocivitatea apelor de mină, extrem de bogate în ioni de metale grele, de la EM Haneş din judeţul Alba. Şi firmele care exploatează lemnul în zonele Polatişte, Jieţ şi Taia dau bătăi de cap autorităţilor. Doar luna trecută, toate cele cinci firme care au obiect de activitate exploatarea lemnului în acele zone au primit amenzi maxime de la Garda de Mediu, pentru că nu au respectat legile şi au poluat apele. Aceste societăţi comerciale nu deţineau niciun fel de mijloace de protecţie. În acelaşi timp, toate depozitele de deşeuri menajere care au rămas în funcţiune sunt situate lângă cursurile de apă, pe care le poluează.
Toate localităţile urbane din judeţul Hunedoara se confruntă cu probleme foarte mari în ceea ce priveşte depozitarea gunoiului menajer. La această oră în judeţ există 11 depozite de deşeuri menajere, dar niciunul nu respectă normele Uniunii Europene în domeniu. Jumătate dintre ele urmează să fie închise până la sfârşitul anului viitor. În ceea ce priveşte apele uzate, şeful Gărzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan, spune că o parte dintre probleme vor fi rezolvate, cel puţin în Hunedoara şi Deva, prin proiectul ISPA în valoare de 50 de milioane de euro, care prevede reabilitarea a 25 la sută din reţelele de apă şi canalizare din Deva şi Hunedoara, construirea a două staţii de epurare şi a unei uzine de apă: „Prin acest proiect sper să se rezolva măcar o parte din această problemă, având în vedere că doar un procent mic din apele uzate ajung într-o staţie de epurare. Nu mai ajung să văd odată demarat acest proiect ISPA”.
Aer periculos Praful şi poluanţii gazoşi sunt principalele surse de poluare a aerului în judeţ. Praful provine din traficul rutier, dar şi din industria termoenergetică, siderurgică, a materialelor de construcţii. De asemenea, prin antrenarea prafului de pe haldele de zgură şi de steril, prin deflaţie, se poluează aerul. Pe de altă parte, poluanţii gazoşi provin din industria termoenergetică, siderurgică, trafic şi crematoriile spitaliceşti. Şi deponeurile de deşeuri menajere poluează atât aerul, cât şi solul, existând posibilitatea autoaprinderii pungilor de biogaz. Recent, groapa de gunoi a Devei a ars timp de câteva zile, ceea ce a dus la poluarea aerului. O situaţie specială se înregistrează şi la crematoriul din incinta Spitalului Judeţean Deva. Acesta este una dintre cele mai mari surse de poluare din judeţ, emanând noxe. Acestea provin de la arderea seringilor, compreselor, pansamentelor etc. Partea proastă este că acest crematoriu este situat în „buricul târgului”, în imediata apropiere a unor locuinţe. Din nefericire, acesta şi încă cinci astfel de crematorii vor funcţiona până la sfârşitul anului viitor. Doar cel de la Sanatoriul TBC Geoagiu va fi închis pe parcursul acestui an. Cu praful în plămâni Conform datelor prezentate de Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM Deva, anumite zone din Deva, Simeria, Hunedoara şi Zlaşti sunt poluate, iar locuitorii de aici înghit anual sute de grame de praf. În acelaşi timp, anumite zone din judeţ se confruntă cu poluarea fonică. Normele europene prevăd că drumurile naţionale cele mai circulate şi staţiile de cale ferată sunt principalii factori de poluare fonică pentru persoanele care locuiesc în apropierea acestora. În această situaţie se află locuitorii oraşului Simeria, dar şi cei care locuiesc în apropierea DN 7 în Deva. În acelaşi timp, există câteva firme mari care au deţinut instalaţii depăşite şi care produc aşa-zisa poluare istorică. Acestea beneficiază de o perioadă de tranziţie pentru conformare la normele europene de mediu. Consilierul APM Hunedoara, Georgeta Barabaş, declară că firmele în cauză trebuie să îşi respecte angajamentele luate: „Sunt mai multe firme care beneficiază de perioada de tranziţie, care se sfârşeşte în anul 2014. Printre acestea se numără Mittal Steel Hunedoara, Termocentrala de la Mintia, cea de la Paroşeni etc. Mai sunt şi firme care trebuiau să încheie acest proces de conformare până la data integrării, cum este Talc Dolomită, dar în această situaţie procesul respectiv nici măcar nu a început”. 
Terenuri distruse Cele mai poluate suprafeţe sunt cele care au aparţinut de fostele platforme industriale, haldele de deşeuri industriale, menajere şi cele pe care au existat societăţi agricole şi depozite de pesticide şi insecticide. Pe fostele platforme industriale sunt periculoase atât deşeurile de substanţe chimice din fostele secţii cocso-chimice, cât şi solul pe suprafeţe mari, mai ales la Hunedoara şi Călan. Ajunsă în proprietatea Consiliului Local Hunedoara, suprafaţa de teren de 138 de hectare care compune actuala Ecosid, trebuie acum curăţată de deşeurile periculoase. Pe acest teren se mai regăsesc în jur de 30 de „puncte” care pot produce accidente ecologice. Aici se află rezervoare cu acid sulfuric, fenoli, gudron, benzen etc. Firma este aproape să obţină bani pentru ecologizare, iar terenul odată curăţat va putea fi folosit pentru o zonă rezidenţială, pentru una industrială, dar şi pentru înfiinţarea unui parc cultural. Blocaj la Călan La Călan situaţia este cu mult mai complicată. Privatizarea fostului combinat, apoi vânzarea acestuia fac aproape imposibilă preluarea de către Consiliul Local a suprafeţei de 110 hectare de teren. Pe acesta se află instalaţii care ar putea să producă încă poluări accidentale, aşa cum s-a întâmplat ani la rând în această zonă, considerată o bună bucată de vreme un soi de „El Dorado” pentru cei care aveau interes în vânzarea rapidă a fierului vechi. Primarul oraşului Călan, Adrian Iovănesc, spune că singura soluţie este preluarea de către Consiliul Local a suprafeţei de 110 hectare, pentru care să obţină apoi fonduri de ecologizare: „Important este să reuşim să preluăm cele 110 hectare de teren situate de o parte şi de alta a DN 66. Din păcate, litigiile existente au făcut imposibil acest lucru. Cred că prin preluare am pune capăt dezastrului ecologic de la Călan”. Terenuri poluate se află şi în zona Avicola Mintia, dar şi în comuna Pui, unde a funcţionat un depozit de pesticide şi insecticide. Georgeta Barabaş spune că acesta din urmă a fost incorect gestionat: „De aceea a fost infestată şi pânza freatică pe o suprafaţă mare, ceea ce a făcut ca apa din mai multe fântâni să fie afectată. Despre acest lucru nu se mai vorbeşte de doi ani, deşi situaţia nu s-a rezolvat”. Patru staţii de monitorizare În judeţul Hunedoara există patru staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului, achiziţionate de Ministerul Mediului şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Două astfel de staţii au fost montate în Deva, iar celelalte în Hunedoara, respectiv Călan. Consilierul APM Hunedoara, Georgeta Barabaş, declară că iniţial pentru judeţul Hunedoara au fost contractate şase astfel de staţii: „În anul 2005 s-a renunţat la cele două staţii, care erau destinate pentru Paroşeni şi Petrila, deşi în cele două localităţi există un obiectiv de acelaşi grad de importanţă cu Termocentrala de la Mintia şi mai multe centrale de cartier pe cărbune, care afectează calitatea aerului. Este regretabil că judeţul Hunedoara a pierdut cele două staţii, pentru că şi Valea Jiului face parte din acest judeţ, iar preocuparea celor care îl conduc ar trebui să fie egală pentru toate localităţile. Pentru o hartă a Uniunii Europene, orice punct contează, mai ales când este vorba despre unul sensibil. Valea Jiului este ştearsă de pe o astfel de hartă”. Analiza SWOT privind mediulAnalizarea factorilor de mediu din SWOT-ul judeţului Hunedoara a scos la iveală existenţa a 13 puncte slabe, dar şi şapte tipuri de ameninţări în ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu (SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect sau unei afaceri. Numele este un acronim din limba engleză şi provine de la: Strengths - puncte tari, Weaknesses - puncte slabe, Opportunities - oportunităţi, Threats - ameninţări). Acest SWOT pare să fie, pentru autorităţile locale, doar un document afişat pe site-urile principalelor instituţii şi cam atât.Puncte slabe:
Ameninţări:
Judeţ cu probleme: Mai multe localităţi din judeţ se află pe lista cu zonele în care nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi ai aerului sunt mai mari decât valoarea limită. Pentru dioxid de sulf (SO2): Localităţile: Aninoasa, Băcia, Beriu, Brănişca, Călan, Cârjiţi, Deva, Hărău, Hunedoara, Lupeni, Mărtineşti, Orăştie, Orăştioara de Sus, Peştişu Mic, Rapoltu Mare, Romos, Simeria, Şoimuş, Turdaş, Veţel, Vulcan. Pentru dioxid de azot şi oxizi de azot: Localităţile: Băcia, Brănişca, Cârjiţi, Deva, Hărău, Rapoltu Mare, Simeria, Şoimuş, Veţel. Pentru pulberi în suspensie: Localităţile: Băiţa, Brănişca, Cârjiţi, Deva, Hunedoara, Peştişu Mic, Simeria, Şoimuş, Teliucu Inferior, Veţel. Amenda, singura soluţie!Monalise HihnCinci firme din judeţul Hunedoara, mari poluatoare, riscă să îşi piardă autorizaţia integrată de mediu. Şeful Gărzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan, spune că instituţia pe care o conduce a propus suspendarea autorizaţiilor respective, întrucât cele cinci societăţi comerciale nu au respectat condiţiile, măsurile şi termenele prevăzute în documentele respective. În acelaşi timp, şeful Gărzii de Mediu Hunedoara consideră că în judeţ nu există probleme prea mari legate de poluare.
De la începutul acestui an şi până în prezent Garda de Mediu Hunedoara a dat amenzi de circa 15 miliarde de lei vechi agenţilor economici din judeţ. Şeful acestei instituţii, Cristian Moldovan, declară că în doar jumătate de lună pe rolul instanţelor de judecată s-au adunat deja 105 procese în care este implicată Garda de Mediu. Moldovan crede că singura soluţie pe care comisarii Gărzii de Mediu o au la dispoziţie pentru firmele poluatoare este sancţiunea contravenţională: „La noi, în România, singura soluţie pe care o avem împotriva acestor firme este amenda, iar apoi, dacă situaţia este mai gravă, sistarea de activitate”. Cere suspendarea Cinci firme din judeţ, care nu şi-au respectat clauzele cuprinse în autorizaţia integrată de mediu şi continuă să fie mari poluatori, riscă să fie închise, prin suspendarea acesteia. Moldovan refuză însă să facă public numele acestora: „Nu pot să vă dau nume de firme pentru că aş avea necazuri. Noi am făcut controale la aceste societăţi şi le-am atenţionat să îşi respecte condiţiile din acele autorizaţii pe care le-au obţinut. Din păcate, am constatat în continuare nereguli şi am cerut suspendarea acelor autorizaţii speciale”. Controale În acest an Garda de Mediu va efectua trei controale tematice mari, planificate, dar şeful instituţiei spune că vor exista şi controale neplanificate în încercarea de a-i determina pe agenţii economici să respecte legea, astfel încât să nu mai existe şi alte accidente ecologice sau surse de poluare în judeţ: „În judeţ există deja destule zone cu poluare istorică. Acum tragem ponoasele în urma industrializării masive la care a fost supus judeţul Hunedoara. De aceea, nu cred că mai avem nevoie de probleme în plus. Firmele trebuie să respecte legea”. Fonduri europene Moldovan consideră că singura şansă pentru rezolvarea problemelor în cazul poluării istorice o reprezintă accesarea de fonduri europene. El crede că cele mai grave probleme sunt la Hunedoara şi Călan, pe fostele platforme siderurgice, în zonele în care au funcţionat uzinele cocso-chimice: „Dacă la Hunedoara se aşteaptă fondurile pentru ecologizare, la Călan lucrurile nu stau prea bine din cauza încurcăturilor produse în urma privatizării şi a nenumăratelor procese între AVAS, cumpărători şi lichidatori. Până se rezolvă acestea, terenul rămâne infestat”. Iazurile, în atenţie În judeţul Hunedoara există 14 iazuri de decantare care aparţin Companiei Naţionale Minvest Deva. În aceste iazuri există în jur de 84,5 milioane de metri cubi de material, rezultat în urma procesului de producţie. Reprezentanţii Minvest spun că aceste iazuri de decantare nu prezintă probleme deosebite privind poluarea mediului, dar că toate sunt evaluate separat de către Ministerul Economiei şi Finanţelor. Pe de altă parte, directorul executiv al Agenţei de Protecţia Mediului Hunedoara, Elena Bădescu, declară că aceste iazuri sunt factori de poluare, dar că deocamdată nu există fonduri pentru ecologizarea lor: „Minele s-au închis, iazurile nu mai sunt udate şi produc poluare. Cei de la Minvest ar putea să se apuce de ecologizarea lor, dar, din păcate, nu există fonduri pentru ecologizarea lor”. Atât şeful APM Hunedoara, cât şi oficialii Minvest cred că dintre toate cele 14 iazuri de decantare, cel de la Certej ridică cele mai multe probleme. Directorul Minvest Deva, Pompiliu Crai, spune că stabilitatea iazurilor se reanalizează periodic şi că ministerul de resort le consideră obiective aparte, care sunt în atenţie în permanenţă. De altfel, în judeţul Hunedoara există al doilea iaz ca înălţime din ţară, acesta având 90 de metri şi este situat pe Valea Devei. „Sănătatea mediului înseamnă sănătatea oamenilor!”Monalise HihnDirectorul executiv al Agenţiei de Protecţia Mediului Hunedoara, Elena Bădescu, consideră că oamenii şi autorităţile ar trebui să se implice mai mult în problemele legate de mediu. Bădescu crede, de asemenea, că plouarea istorică la care a fost supus judeţul Hunedoara este o moştenire grea, de care vom scăpa cu greu.
Care consideraţi că sunt zonele cele mai poluate ale judeţului? În opinia mea, există multe astfel de zone, dar cele mai multe probleme sunt înregistrate în Deva, Hunedoara, Chişcădaga, Petroşani, Zlaşti şi am enumerat doar câteva. Desigur, în judeţ există zone în care există poluarea apei, sau a aerului, sau a solului. În Deva, am montat în curtea Agenţiei o pompă care verifică depăşirile la pulberi în aer; se constată că în luna martie, spre exemplu, au existat depăşiri timp de 10 zile din 31, iar în aprilie 4 zile, în condiţiile în care sunt admise anual 35 de zile cu astfel de depăşiri. Practic, în patru luni au existat deja 14 zile în care au fost depăşite limitele admise. Acesta nu este un semn bun, cu atât mai mult cu cât acea pompă a fost montată la sediul APM, care este situat într-un loc ferit, nu este expus atât de tare ca şi, să zicem, zonele cu trafic intens.Daţi vina pe greaua moştenire? Nu putem ignora ce s-a întâmplat înainte de 1989, pentru că de acolo ni se trag cele mai multe dintre probleme. Nu avem un judeţ uşor, iar ritmul ecologizărilor nu este cel pe care ni-l dorim. La toate acestea se adaugă şi noul context al schimbărilor climatice.Totuşi, nu se poate face nimic? Cred că ar trebui să avem puţină grijă, chiar dacă nu există banii necesari pentru proiectele mari. Putem avea grijă să nu distrugem spaţiile verzi pe care le mai avem, să plantăm copacii, să udăm străzile. Pe de altă parte, agenţii economici ar trebui să fie mai atenţi şi să respecte regulile. Trebuie să avem doar puţină atenţie, pentru că sănătatea mediului înseamnă sănătatea oamenilor. |
Săptămâna 24 – 30 mai 2007, numărul 237