Răsfoim de dimineaţă portalurile de ştiri ale câtorva publicaţii locale „pe contra”. Ne interesează ce se spune despre deputatul Eleonora-Carmen Hărău. Aflăm destul de repede că e bogat! Informaţia e împachetată într-un mod jignitor pentru persoana domniei sale. Se insinuează că a complotat, combinat, şi spoliat „FĂRĂ MILĂ” şi, evident, ILEGAL, toţi locuitorii Hunedoarei. Dăm repede un search „Carmen Hărău” pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Primim răspunsul: „Rezultate căutare termen null în COMUNICATE folosind oricare cuvânt”. Deci “null”, deputatul e liber de orice apăsare penală. Prin urmare, n-a furat, nu a minţit, nu a înşelat pe nimeni ca să îşi facă o situaţie! Şi, totuşi, pe Facebook, cu o ritmi­ci­tate specifică unei norme de lucru plătită la bucată, se postează aceleaşi şi aceleaşi calomnii fără oprire. Se poate conta pe îndârjirea celor care plătesc ca această cortină de murdării media să cadă neobosit peste viaţa unui om.
Asta e politica! Ca să aflăm însă adevărul trebuie să privim dincolo de ea! Aşadar…

REP.: Într-o parte a presei, subven­ţionată evident de inamicii dumnea­voastră politici, sunteţi prezentată folosindu-se clişee tipice propagandei comuniste din anii ’50. Ceva de genul “inima de negustor, venin otrăvitor”? Câtă dreptate au?
Carmen Hărău:

Pe mine mă amuză această abordare „critică”, pentru că ea, practic, deconspiră mentalitatea celui care o comandă. Şi dacă mă întrebaţi pe mine unde se mai găsesc astăzi mostre de atitudini şi reflexe comunistoide, eu vă pot spune că nu greşiţi dacă le căutaţi la vârful organizaţiei PSD Hunedoara. Sunt acolo personaje îmbogăţite în politică, cunoscuţi ca baroni roşii, care, în afară de ei înşişi, culmea!, nu suportă „burghezia şi moşierii”. Atâta pot domniile lor în materie de propagandă electorală, atâta s-o fi predat, pe vremuri, la şcolile de vară ale PCR-ului.

REP: Trebuie să fie adevărat, pentru că şi dumneavoastră aţi fost la început în PSD…

Carmen Hărău: Pentru că sunt mereu atacată cu chestiunea asta vreau ca lumea să ştie adevărul şi să judece singură. Sunt crescută şi formată într-un oraş muncitoresc. La minima experienţă politică avută atunci, am crezut că un partid de stânga reprezintă cel mai bine interesul Hunedoarei. Era vorba până la urmă de salvarea industriei locale. Aşa am intrat în anul 2000 în PSD, la solicitarea unor personaje de la centru, cu doar o lună înainte de alegerile parlamentare. Nu mi-a luat mult timp să înţeleg că acolo nu e acea stângă politică modernă şi luminată, ci doar o neohaiducie tovărăşească, că una se spune la popor şi cu totul altceva se face, că primeşti mereu pumnul în gură dacă vrei să schimbi ceva în bine, ca să slujeşti cât de puţin şi comunitatea. După circa 8 luni, intram în conflict cu conduce­rea judeţeană a PSD, au organizat şedinte de excludere a mea din partid, eşuate datorită faptului că eram simpatizată de membrii simpli de partid din Hunedoara. Asta m-a determinat să nu-mi dau demisia pe loc. Apoi, nu am considerat că este cazul să le mai calc pragul pentru o demisie, deşi asta ar fi trebuit să fac. M-am simţit ca atunci când pleci din­tr-un hotel unde ai fost tratat mizerabil şi nu mai anunţi recepţia.

REP.: Citesc în pro­paganda inamicilor dumneavoastră că jecmăniţi hunedorenii, sau călcaţi în picioare oameni pentru profit. Cum rămâne cu „inima de negustor”?

Carmen Hărău: Nu vreau să spun poveşti cu inimi mari, suflete deschise, sau alte vorbe mari pe care unii politicieni au obiceiul să le spună ca să epateze.
Afacerile sunt o mese­rie dură. Nu arunc cu banii în stânga şi dreapta ca să-mi fac reclamă. Mă uit întotdeauna adânc în ochii celui care cere ajutor. Am nişte criterii.
Un om pe moarte care poate fi salvat, nişte copii rămaşi orfani de părinţi, un cor cu tradiţie care e pe cale să dispară dacă nu e ajutat, un sportiv foarte bun care nu are resurse să ajungă mare campion, studenţi eminenţi cu situaţie socială dificilă sunt de obicei pe lista mea. Ce pot eu să vă spun este că inves­ti­ţiile care îmi aduc cea mai mare bucurie sunt în oameni. Simt ca şi când Dumnezeu mă mângâie pe creştet când pot să ajut şi văd mulţumirea în ochii celor sprijiniţi să-şi urmeze visele sau a celor scoşi din su­ferinţă. Unii, însă, nu te iartă niciodată dacă le faci bine. Am şi ex­perienţa asta neplă­cută, să fiu muşcată de mâna cu care am făcut un bine. Dar face parte din viaţă, sunt oameni şi oameni, nu ai cum să eviţi aceste situaţii.

Ca să mă cunoaşteţi însă cu adevărat întrebaţi hunedorenii!
Ei vă pot spune cine este Carmen Hărău!

Am întrebat hunedorenii

Ion Băbuţ, pensionar

„Nu ştiu ce să vă spun, domnule dragă!
Io eram pregătit să mor!
Medicii nu-mi mai dădeau şanse, iar bani să plătesc ope­raţia la inimă nu aveam de unde să scot.
Se putea întâmpla oricând, pe stradă, acasă…
Începusem să-mi iau rămas bun de la oamenii pe care îi cunoşteam. Printre ei şi doamna Carmen.
M-a văzut că sunt pierit aşa, m-a întrebat, i-am spus ce am, a dat nişte telefoane şi pe urmă m-a trimis din nou la doctor, unde am fost o­perat.
Nu-mi place să laud oamenii, dar, dacă e vorba de doamna Carmen, îmi scot pălăria şi mă înclin până jos în faţa dumneaei. Mi-a salvat viaţa”, a declarat hunedoreanul Ion Băşcuţ, un iubitor al portului popular românesc.

Andrada Karman, bursă privată:

„Mama a decedat când eu aveam 16, iar sora mea Andreea avea 14 ani. Noi am rămas cu tata. Patru fete, pentru că noi suntem patru surori: una de 12, una de 16, sora mea Andreea – care are 20 şi eu, care am 22 de ani. În tot timpul ăsta noi am primit două burse private, care au ajuns acum la suma de 350 de lei pe lună, iar doamna Hărău ne-a spus că vom beneficia de ele până la absolvirea facultăţii”, explică Andrada Karman (foto stânga), actualmente studentă la inginerie alimentară, specializarea pro­tecţia consumatorului şi a mediului, la universitatea din Arad.

Teodora
Ungureanu, studentă

„Bursa a fost foarte utilă. Întotdeauna pentru studenţi nişte bani în plus sunt de folos. M-am bucurat foarte mult pentru iniţiativa doamnei Carmen Hărău şi sper să obţin şi în conti­nuare această bursă.
Am învăţat programare şi despre fluxul tehnologic”, a declarat Teodora Ungureanu, studentă în anul IV, Fa­cultatea de Inginerie Hunedoara.

Alexandru Bădeaţă, campion naţional la înot:

“Bursa asta pe care am primit-o, în valoare de 500 de lei, mi-a prins foarte bine, pentru că cheltuielile sunt mari pentru un sportiv. Un costum pentru competiţii costă de la 1.000 la 1.300 de lei. Pentru că nu te poţi duce la concursuri internaţionale cu costumul de la antrenamente! Sunt ochelarii, casca, suplimentele alimentare. E drept, de la club primeam o indemni­zaţie de aproximativ 400 de lei, însă suma nu era suficientă, aşa că bursa privată de care am beneficiat a fost foarte utilă”, a povestit Alexandru Bădeaţă, multiplu campion naţional la înot.

Constantin Grecu, consilier cultural C.A.R.P. Hunedoara

„Eu, dacă doriţi, mi-am câştigat statutul de  „omul doamnei Carmen Hărău” în teritoriu. Sunt prieten vechi cu părinţii dânsei, astfel încât o cunosc pe doamna Carmen încă de pe vremea când domnia sa era elevă de liceu în Hunedoara. Rolul meu este simplu. Ca şi consilier cultural în Consiliul Director la C.A.R.P. Speranţa Hunedoara, eu sunt cel care ridică problemele. Că a fost vorba de formaţia de muzică populară, de cor, de edi­tarea unei cărţi, niciodată doamna Carmen Hărău nu a refuzat să sprijine viaţa culturală a Hunedoarei. Dar e mai mult decât atât, mult mai mult! Îmi amintesc de drama dirijorului de la ansamblul folcloric „Speranţa”, Gheorghe Aramă. Grav bolnav, fără posibilitatea financiară de a se trata, cu soţia recent decedată, omul ăsta a fost la un pas de neant. Nicio secundă doamna Carmen nu a ezitat atunci când i-am cerut sprijin pentru el. Sunt mulţi oameni cu bani în Hunedoara, dar niciunul nu este atât de altruist ca doamna Carmen Hărău. Aşa a fost întotdeauna. Aspră, dar cu o inimă mare”, spune Constantin Grecu, consilier cultural C.A.R.P. Speranţa Hunedoara.

În total, peste 200 de persoane au primit, sub diverse forme, ajutor din partea grupului de firme aparţinând familiei deputatului Eleonora-Carmen Hărău. Valoarea totală a sprijinului financiar acordat trece de 25 de miliarde de lei vechi în ultimii patru ani. A fost acordat sprijin pentru finanţarea de burse şcolare, activităţi culturale, şcolare şi bisericeşti, asociaţii sportive, persoane aflate în sărăcie extremă, pentru tratamente şi investigaţii medicale a unor persoane fără posibilităţi materiale.