Organizaţia Femeilor Liberale (OFL) din judeţul Hunedoara îşi continuă demersul prin care încearcă să colecteze cât mai multe cărţi. Acestea vor fi donate apoi bibliotecilor din judeţ care nu se pot lăuda cu un fond de carte mulţumitor. Campania a început pe 2 aprilie, chiar de “Ziua internaţională a cărţii pentru copii şi tineret”, iar principalul obiectiv al acesteia este stimularea lecturii în rândul celor mici şi al adolescenţilor. REPLICA urmăreşte săptămână de săptămână derularea campaniei.

Dana Micloşoni şi Alina Cîrstoiu

Preşedintele OFL Hunedoara, deputatul Carmen Hărău, spune că lectura nu poate să lipsească din procesul educaţional, iar fiecare hunedorean care doreşte să se implice este binevenit: “La începutul lunii aprilie, în liceele şi şcolile din judeţ au avut loc discuţii cu elevii despre cât de importantă este lectura pentru dezvoltarea intelectuală a oricărui individ. În acelaşi timp, membrele OFL Hunedoara au distribuit pliante informative. Încercăm să-i determinăm pe copii şi tineri să reînceapă să citească mai mult. Este de o importanţă vitală să avem generaţii viitoare bine educate, iar lectura nu poate lipsi din niciun proces educaţional care se vrea a fi cu adevărat performant. Campania nu se rezumă doar la acţiuni informative şi la colectarea de cărţi din bibliotecile celor care vor să doneze unele volume din colecţiile lor, ci implică şi colaborări cu mai multe edituri de nivel naţional. Totuşi, orice sprijin este binevenit.

Noi, femeile liberale, dorim şi reuşim să ne mobilizăm în încercarea de a realiza măcar o parte din acea schimbare în bine pe care o aşteptăm cu toţii. Fiecare hunedorean care va răspunde pozitiv acestei iniţiative va contribui la sporirea şanselor de reuşită ale demersului nostru social”.

Dana Micoloşoni: “Cartea este un prieten, un părinte, un dascăl foarte bun”

La numai o zi după lansarea campaniei susţinute de OFL, la Casa de Cultură din Haţeg, locul în care se colectează cărţi în oraşul amintit, au început să se prezinte localnici dornici să ajute. “Intelectualii haţegani au fost primii care au răspuns apelului nostru, iar acţiunea se află încă la început”, spune Dana Micloşoni, reprezentanta OFL Haţeg, consilier local PNL. “Ideea doamnei Carmen Hărău a fost şi este primită cu entuziasm atât de noi, membrele OFL, cât şi de cei cărora le solicităm sprijinul. Aş dori să le transmit hunedorenilor că fiind alături de noi, dăruind o carte, dăruiesc, de fapt, o speranţă. Este speranţa şi dorinţa noastră ca literatura să joace, din nou, un rol important în educaţie, în a convinge tinerii să considere cartea nu un obiect, ci un prieten, un părinte, un dascăl care să le răspundă toturor întrebărilor vieţii. În opinia mea, cartea este biletul pentru o lume mai bună pe care le-o dorim tinerilor de acum şi din viitor. Eu cred că îndeplinirea visurilor şi aspiraţiilor unei persoane este un proces de construcţie, iar “cărămizile” acelei construcţii sunt reprezentate de fiecare carte citită. Dacă Tudor Arghezi spunea «Carte frumoasă, cinste cui te-a scris», cred că motto-ul campaniei noastre ar putea fi «Carte frumoasă, cinste cui te-a dăruit»”, adaugă Dana Micloşoni.

Alina Cîrstoiu: “Nevoia de carte e mai acută acum ca oricând”

În municipiul Vulcan, donaţiile de carte se pot face în spaţiul situat la parterul blocului nr. 44 de pe B-dul Mihai Viteazul, lângă cabinetul notarial. Aici acţiunea este coordonată de Alina Cîrstoiu, consilier local PNL: “Înainte de 1989, era o adevărată aventură să poţi cumpăra o carte. Cărţile erau ieftine, dar le puteai cumpăra doar dacă aveai «cunostinţe» la librărie. De-abia aşteptam să cumpăram vreo carte de-a lui Marin Preda, sau Augustin Buzura, ori vreun volum de poezii de-al lui Mircea Dinescu. La titlurile din literatura universală cererea era şi mai mare şi, implicit, şi mai greu de satisfăcut. În zilele noastre, situaţia a devenit complet răsturnată; cărţile abundă în vitrinele şi rafturile librăriilor, dar preţul lor face să nu mai fie mulţi oameni care să le cumpere.

Ştiu că mulţi spun că nu mai e nevoie de carte pentru că există Internetul. Sau întreabă: «De ce să mai citim o carte, când am văzut filmul?». Cu riscul de a mă considera o desuetă în gândire, eu cred că nevoia de carte e mai acută acum ca oricând. Prefer să ascult un copil povestindu-mi despre Albă-că-zăpada, Zmeul zmeilor, sau Împăratul Roşu, decât să-l aud descriindu-mi roboţi, monştri, ori alte creaturi ciudate care abundă pe canalele de desene animate. Prefer să aud un licean recitând o poezie de dragoste unei colege, decât să-l ascult îngânând un cântec hip-hop ale cărui versuri sunt pline de ură şi înjurături. Nu suntem toţi cărturari, dar cred, în adâncul sufletului meu, că încă ne mai place să citim, fie că suntem copii, tineri sau persoane mature. Iniţiativa este cu atât mai importantă, cu cât există biblioteci (mai ales în mediul rural) unde copiii, dar şi oamenii mari, ar vrea să citească şi nu prea au ce.

Una dintre cele mai frumoase definiţii ale cărţii a fost dată de Mircea Cărtărescu: «Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei noastre. Niciun aparat de zbor nu te-a dus atât de departe». Am un îndemn pentru toţi hunedorenii: haideţi să punem mână de la mână şi să producem o frumoasă primăvară în sufletul şi mintea unor confraţi ai noştri!”.

Beneficiile lecturii

scris de Ada Beraru

Numărul cititorilor a înregistrat în ultimii 20 de ani o tendinţă descrescătoare, dar mai nou bibliotecarii din judeţul Hunedoara spun că “statisticile” care îi privesc pe cititori au început “să se stabilizeze”.

Desigur, bibliotecarii şi-ar dori ca publicul cititor să fie mai numeros, însă aceştia adaugă că este foarte probabil ca, mai nou, pasionaţii cititului să apeleze şi la volumele şi bibliotecile virtuale, accesibile de acasă. Psihologul şcolar Ancuţa Simona Dumbravă declară că nimic nu poate înlocui plăcerea cititului unei cărţi tradiţionale, tipărită pe hârtie, care este mai puţin nocivă şi pentru sănătatea ochilor, în primul rând. “Cititul la copii ajută la dezvoltarea vocabularului, a limbajului, a abilităţilor de comunicare, dar poate fi folosit şi ca metodă de autocunoaştere. Mai mult, copiii şi adolescenţii se pot regăsi în pielea personajelor… Depinde foarte mult şi de vârstă: în clasa întâi sau a doua, când apare baza lecturii şi copilul începe să citească poveşti, intervine şi în dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale. Asta înseamnă că micul cititor se transpune în pielea unui personaj şi preia de acolo modelul pozitiv.
De asemenea, copiii învaţă ce pot face sau cum pot interveni într-o situaţie limită sau dificilă, îşi pot descoperi calităţile, asemănările sau deosebirile cu ceilalţi”, precizează Ancuţa Simona Dumbravă, psiholog în cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara (CJRAE).

Ea adaugă că, în cazul tinerilor, dacă lectura pe suport de hârtie nu îi atrage, acum există varianta cărţilor electronice, foarte la modă şi extrem de accesibile.

Mai creativi, mai deştepţi, mai înţelepţi!

Psihologii mai spun că nu doar copiii au de câştigat de pe urma lecturii. Şi în cazul adulţilor, efectele benefice sunt aproape nebănuite: cititul activează capacităţile mentale, “antrenează” mintea şi memoria, permite accesarea de informaţii din experienţa vastă a umanităţii, duce la diminuarea ignoranţei, ne facilitează realizarea de comparaţii, ne dezvoltă gândirea critică şi argumentativă, abilităţile empatice, ne face mai creativi şi chiar mai… înţelepţi. Specialiştii spun însă că, pentru a ajunge la toate aceste rezultate, o persoană ar trebui să citească două volume pe săptămână, reducând timpul irosit în faţa televizorului sau pe Internet. Cercetătorii britanici ne dau şi ei o veste bună: un studiu a demonstrat că numai şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului până la aproape 70 la sută! Avem, aşadar, toate motivele să ne (re)apucăm de citit!