Problema Retezatului, la judecata localnicilor

Articolul a fost vizualizat de 3,178 ori

A fost nevoie de un gândac minuscul care sa atace molizii din Retezat si de o exploatare forestiera “colonialã” pentru ca interesele din jurul celui mai batrân si mai vestit parc national al României sa iasa la iveala. Si nu sunt interese dintre cele mai “frumoase”. In principiu, cam toti vor sa taie lemn, sa supravietuiasca sau sa faca profit. In tot acest timp, Consiliul Stiintific al Parcului National Retezat a decis sa ceara silvicultorilor oprirea oricaror taieri in zona si, in plus, Ministerul Mediului va primi o solicitare prin care se va cere marirea ariei de protectie integrala a parcului.

Vineri, 21 octombrie: intr-o sala din satul Salasu de Sus se intruneste Consiliul Consultativ al Parcului National Retezat (CC al PNR), o structura formata, in 2002, din toti cei care au terenuri sau alte proprietati in PNR si condusa de un presedinte. În mare, rolul Consiliului este de a informa cei 34 de membri – institutii si proprietari – asupra a ceea ce se intâmpla in zona protejata sau sa strânga problemele lor si sa le transmita spre rezolvare forului superior – Consiliul Stiintific.

La aceasta sedinta apare pentru prima data un reprezentant al Academiei Române, Dumitru Dinu, directorul directiei patrimoniu, dar nu au venit deloc delegati ai ocoalelor silvice din parc si nici ai Directiei Silvice. Dupa scandalul declansat de taierile de pe Valea Râului Ses, cei de la composesoratele cu paduri in PNR vor si ei sa ceara Administratiei sa le aprobe cota de lemne: “Noi am vazut ca muncitorii au taiat lemne verzi din partea care apartine ocolului silvic de stat, ca au plecat peridoacele incarcate si pe noi nu ne lasa nici sa ne luam lemne de foc”, susoteau inainte de sedinta reprezentantii oamenilor. Însa atmosfera s-a incins dupa luarile de cuvânt ale reprezentantului Academiei Române si a primarului de la Râu de Mori, Niculita Mang, care a dat tonul nemultumirilor: “Parcul National a ajuns o mare pacoste pentru comunitatile locale si sunt in deplinatatea cuvintelor, sunt gândite cuvintele pe care le rostesc. Cred ca va trebui clar, in temeiul legilor care sunt, sa ne cunoastem rolurile, pentru ca mie imi face impresia ca, chiar daca suntem intr-o forma democratica, doar se cauta sa ni se impuna niste lucruri. Vreau sa mi se raspunda: cine a fost consultat din comunitatea locala cu privire la limitele parcului national?”

Vor frâiele APNR

Reprezentantul Academiei Române nu a stat nici el mult pe gânduri: “Reprezint institutia care a infiintat, a creat si a mentinut Parcul National Retezat. (…winking. Eu am cautat sa inteleg cum este definita, cum functioneaza Administratia Parcului National Retezat (APNR), ce administreaza, ce reprezinta, care sunt cei care au infiintat-o. Sunt intrebari la care nu gasiti raspuns (…winking Trebuie sa stabilim care sunt atributiile acestui Consiliu Consultativ, care sunt problemele si daca ele au o rezolvare daca le trimitem la Consiliul Stiintific, sau pur si simplu e nevoie de noi ca sa intocmim un document si acesta sa stea la baza unor decizii deja luate. Aceasta este pozitia noastra”, a rostit raspicat Dumitru Dinu, delegatul Academiei. Pozitia sa a ridicat imediat semne de intrebare autoritatilor silvice, asa ca edilul din Râu de Mori a venit cu lamuriri: “Deci Romsilva, cu o cota de proprietate de 15-20%, se erijeaza o data in parc, impune toate regulile jocului, le face prin APNR. Eu vreau sa propun organizarea unei alte sedinte in care sa participe toti proprietarii cu suprafete in PNR si sa cream o asociatie a tuturor proprietarilor, iar noi sa fim cei care sa incheiem acel contract de management cu APNR. Noi suntem covârsitori si ei ne fac regulile”. Pentru cei care mai aveau nevoie de explicatii, a intervenit din nou Dumitru Dinu de la Academia Româna: “O sa fiu si mai direct fata de ce a spus domnul primar: Romsilva trebuie sa inteleaga ca raportul proprietatii s-a schimbat, nu mai putem fi de acord cu ceea ce ne impune Romsilva, ca asa vrea Romsilva, ca a infiintat ea APNR si noi trebuie sa ne supunem. Nu!”

Interesele Academiei se confirma

“Aici sunt interese legate de retrocedarea unor suprafete mari de padure. S-ar putea sa fie vorba si de interese privind chiar improprietarirea sau stramutarea proprietatii asupra unor paduri. Da, este vorba despre Academia Româna, care doreste sa administreze acea zona din Retezat. De fapt, avem mai multe conflicte de genul asta cu Academia. De exemplu, Academia are suprafete de padure in mai multe zone ale tarii si sa zicem ca ar vrea sa le comaseze in Retezat. Nu ar fi absolut nimic rau in asta, dar nu avem legislatie care sa rezolve o asemenea problema, insa dânsii nu vor sa inteleaga” sustinea seful Romsilva, Valerian Solovastru, intr-o conferinta de presa, dupa un control in zona. Atunci directorul Romsilva presupunea ca Academia Româna isi dorea un ocol privat, iar suspiciunile sale au prins contur la sedinta Consiliului Consultativ, dupa luarile de pozitie ale reprezentantului Academiei, aflat pe aceeasi lungime de unda cu primarul de la Râu de Mori. Cei doi sustin ca vor propune si celorlalti proprietari din parc, inclusiv celor care au mostenit proprietatile Kendeffy si Ocskay, sa se uneasca intr-o asociatie si sa preia controlul asupra Parcului National Retezat: “Cei care sunt proprietari au nevoie de aceasta forma de organizare, ce respecta legea si face ce trebuie, dar in consens, stabilind reguli foarte clare, dar nu ce vrea Romsilva care a venit cu regulamentul – faceti asta, strângeti-va acolo, indiferent ce ziceti, noi stim ce trebuie sa facem. Haideti sa fim oameni rationali. Acum suntem proprietari intr-o zona pe care toti vrem sa ramâna asa cum este si cu care ne mândrim, dar avem nevoi, avem necesitati si sa gasim solutii sa le rezolvam, cum spune legea, dar nu cum imi spune mie Romsilva”, a adaugat Dumitru Dinu. Si ce ar vrea sa faca noii sefi ai Retezatului cu acest control? “Sa taie!”, crede presedintele Consiliului Consultativ, Alexandru Bulacu, care s-a intâlnit cu reprezentantul Academiei Române si cu o zi inainte de sedinta: “Acolo s-a vehiculat ideea ca parcul are prea multe hectare, ca, in realitate, nu este nevoie de atâta teren”. Si seful Romsilva a acuzat Academia ca nu isi gestioneaza mai bine padurile din parc decât padurarii care au marcat si au permis exploatarea pe Râul Ses: “Exact in aceleasi conditii, chiar in Retezat, se exploateaza si din padurea Academiei, de pe celalalt versant al zonei Râu Ses. De ce nu se revolta oamenii si pentru ceea ce se intâmpla acolo, pentru ca se intâmpla exact acelasi lucru?!”.

“Jos securea de pe Retezat!”

Taierile de pe Valea Râului Ses au provocat un adevarat scandal in mass media, dupa ce omul de afaceri Romeo Dunca a survolat zona si a observat defrisarile din elicopter, iar taierile respective au fost discutate atât in Consiliul Consultativ, cât si in Consiliul Stiintific al PNR: “Noi am cerut celor de la APNR o informare legata de exploatarea forestiera. Toate datele care apar sunt transmise Consiliului Stiintific, care poate lua decizii in directia urmarii unor anumiti pasi in cadrul planului de management”, spune Alexandru Bulacu, presedintele Consiliului Consultativ. Informarea a fost facuta de Alin Alimpesc de la APNR: “Râul Ses este situat in zona tampon a PNR, acolo sunt permise taieri, cu anumite restrictii, conform amenajamentului, au fost o serie de controale de la diverse institutii. Administratia parcului nu a primit nicio sanctiune si nicio masura pentru a remedia situatia. A fost totul legal”. În urma sesizarilor venite din mass media, membrii Consiliului Stiintific s-au deplasat in zona si au constatat ca acolo se suprapun doua tipuri de taieri: “Este vorba de partizi unde s-au facut taieri pentru combaterea atacului de ipide si un alt tip de taiere conform amenajamentului silvic, de arbori verzi. Cred ca aici a survenit neintelegerea cu cei de la Directia Silvica, care nu stiau ca cele doua taieri se suprapun. Am fost in zona si, intr-adevar, sunt nereguli in ceea ce priveste modul in care s-a facut exploatarea cu acele drumuri de TAF si cu trasul lemnelor prin albia râului. Am vazut insa ca sunt si multe ochiuri cu molizi atacati de ipide”, spune Erika Stanciu, sefa Consiliului Stiintific al PNR si reprezentanta organizatiei World Wide Fund in România. Dupa discutarea in plen a situatiei aparute in Retezat, membrii CS au decis sa nu intervina in mersul naturii: “Am cerut Directiei Silvice sa opreasca orice exploatare pe Râu Ses si vom cere Ministerului Mediului marirea ariei de protectie integrala pe acea zona unde, pâna acum, se facea conservare durabila. Din punct de vedere silvic, exploatarea lemnelor atacate este o practica, dar, din punct de vedere al unei zone protejate, nu este o catastrofa. Cerem sa se opreasca chiar si exploatarea acestor zone atacate, pentru ca va fi un fenomen interesant de urmarit si monitorizat – cum padurea evolueaza si se apara”.

La cearta cu Academia

În momentul in care s-a trecut la discutarea ordinii de zi a sedintei din 21 octombrie, reprezentantul Academiei Române s-a aratat vadit deranjat de primul punct care propunea informarea membrilor Consiliului Consultativ asupra taierilor de molizi de pe Valea Râului Ses.
Alexandru Bulacu, presedinte Consiliu Stiintific (CC): Am cerut informarea nu pentru ca putem lua noi o decizie, ci pentru a sti ce s-a intâmplat acolo, pentru ca a fost un caz bine mediatizat si toata lumea are acum o problema: unii taie, unii nu taie…
Dumitru Dinu, Academia Româna (AR): Dar nu-i problema Consiliului Consultativ!
Alin Alimpesc (APNR): Este problema Consiliului Consultativ pentru ca sunt composesorate care au fond forestier in parc si poate au probleme de genul acesta. Vor sa exploateze, altii vor sa tina padurea pentru conservare.
Reprezentant composesorat: Sigur sunt. Si acesta e si motivul prezentei noastre aici. Vrem sa stim cum stam cu suprafata noastra din parc.
A.R.: Revin si va spun ca lucrurile nu au plecat bine de la inceput! Romsilva ne-a impus o entitate: APNR, constituita, infiintata, organizata in 2009 si ne-a impus-o!
C.C.: În ‘99, cu modificarile legislative ulterioare…
A.P.N.R.: Nu Romsilva a impus! APNR s-a infiintat in 1999 prin ordin de ministru si Ministerul Mediului de la vremea aceea a facut un contract cu Romsilva pentru administrarea parcurilor nationale, deci exista un contract intre Ministerul Mediului si Romsilva.
A.R.: Ordonanta 57 prevede ca cei care administreaza ariile naturale protejate sau rezervatiile stiintifice nu au nevoie ca altcineva sa le faca administrarea. Noi, Academia Româna ne administram singuri rezervatia stiintifica “Gemenele”.
A.P.N.R.: Pot sa va intreb in baza carui ordin?
A.R.: În baza a ceea ce ati spus dumneavoastra ca in 1935 …
A.P.N.R.: Eu nu am spus nimic de 1935, am zis de 1999!
A.R.: Dar trebuie sa clarificam de la inceput ca scrie aici (pe ordinea de zi – n.r.) situatia exploatarilor din PNR, ce trebuie noi sa le discutam aici? Apoi amenajamentele pentru proprietarii de teren: exista Cod Silvic, exista legislatie…
C.C.: Dar oamenii sunt interesati, nu e pacat ca organism sa nu-i informam pe oamenii astia? Câti stiu de ele?
A.R.: E rolul acestui Consiliului Consultativ ca sa faca aceasta legatura cu mass media sau cu cine?
C.C.: Nu cu mass media, ci cu proprietarii!
A.R.: Proprietarii in sine au dreptul sa se informeze si prin formula de ocoale silvice de stat sau private, nu au nevoie ca sa existe un alt organism, o alta entitate ca sa ceara aprobari, pentru ce?
C.C.: Nu cere nimeni aprobari… Am cerut doar o informare!

About Laura Oană