Geoparcul Dinozaurilor se reinventează

 Planul de management al Parcului natural al dinozaurilor din Ţara Haţegului pentru anii 2013-2015 include, în total, 12 proiecte.

Dintre acestea, trei au fost finanţate şi implementate anul acesta, iar restul vor fi realizate pe parcursul anului viitor şi în 2015. Noua conducere a Geoparcului Dinozaurilor vrea să construiască, la anul, încă 10 puncte de vizitare.

Administraţia Geoparcului doreşte să pună mai mult accent pe promovarea imaginii dinozaurilor care au trăit, cu milioane de ani în urmă, la malul Mării Tetis – cea care acoperea depresiunea Haţegului de acum

Noul şef al administraţiei Geoparcului, Alexandru Andrăşanu, a anunţat că vrea să-i facă pe turişti să petreacă mai mult timp în Ţara Haţegului. Andrăşanu este lector în cadrul Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică şi expert-evaluator UNESCO în cadrul Reţelei Globale a Geoparcurilor. Administraţia Geoparcului se bazează, în încecarea de a-i atrage şi a-i reţine pe turişti în Ţara Haţegului, pe faptul că aria protejată este singurul Geoparc din România membru al Reţelei Europene şi al Reţelei Globale a Geoparcurilor. Parcul Dinozaurilor este ambasadorul altor peste 100 de arii protejate din întreaga lume în Ţara Haţegului şi în România. Noua conducere şi-a propus ca, până la sfârşitul anului 2014, să adauge celor 20 de puncte de interes turistic existente deja pe harta zonei încă 10 puncte de vizitare, pentru a-i face pe turişti să stea cât mai mult la Haţeg şi să cumpere cât mai multe produse şi servicii, în beneficiul comunităţilor locale.

Lipsurile, transformate în oportunităţi

Promovarea imaginii dinozaurilor este prioritară pentru atragerea turiştilor. Foto: GDTH 

Promovarea imaginii dinozaurilor este prioritară pentru atragerea turiştilor. Foto: GDTH 

Pentru a reuşi acest lucru, experţii de la Geoparc au fost nevoiţi să depăşească în ultimele luni mai multe probleme reale. O analiză a demonstrat că punctele slabe ale ariei protejate au fost lipsa imaginii dinozaurilor, lipsa unor proiecte cu implicare din partea comunităţilor, a unor pachete educaţionale pentru şcolile din zonă, slaba promovare a geo-ştiinţelor, lipsa unui buletin informativ, a expoziţiilor locale, a reţelelor de voluntari, lipsa unor parteneriate locale şi nesincronizarea cu activităţile de turism din zonă. Specialiştii Geoparcului au încropit anul acesta un plan multianual (2013-2015) şi încearcă acum să rezolve fiecare problemă în parte.

“Am depus proiecte pe tot ce mişcă!”

Cristian Ciobanu, responsabilul cu patrimoniul şi geoturismul la Geoparcul Dinozaurilor, spune că echipa Parcului a încercat să atragă toate finanţările posibile, aşa că Parcul tematic are, în total, 12 proiecte depuse pentru finanţare.

Aşa arăta Ţara Haţegului acum 70 de milioane de ani: climă tropicală, plaje şi palmieri. Foto: GDTH

“Printre altele, avem o casă a plantelor carnivore la Peşteana, avem trei trasee turistice: unul de bicicletă, altul «Valea Apelor şi-a Pietrelor» şi al treilea «Valea Dinozaurilor», cu dinozauri în mărime naturală. Cele trei sunt depuse pe GAL (Grupul de Acţiune Locală) şi sigur vor fi finanţate, numai că nu ştim când.
Şi mai avem un proiect care urmăreşte declararea întregii zone Ţara Haţegului – Retezat destinaţie eco-turistică.
În România, mai sunt doar trei asemenea destinaţii: Maramureşul, Delta Dunării şi zona Dornelor”, potrivit responsabilului Geoparcului. În cazul în care arealul Ţara Haţegului – Retezat va obţine titulatura de destinaţie eco-turistică, aici prioritate vor avea cele două activităţi. La finanţare, proiectele eco sau bio vor avea întâietate, iar poluatorii nu vor mai obţine avize pentru a-şi desfăşura activitatea.

Dinozaurii: proiecte şi promovare

În luna decembrie vor începe o serie de cursuri, dar şi sesiuni de training destinate profesorilor, care vor fi învăţaţi cum să scrie proiecte şi să participe la mobilităţi Erasmus şi Gruntdvig. Administraţia Geoparcului are de gând să susţină, pe parcursul anului viitor, şi certificarea angajaţilor care lucrează la centrele de informare turistică din Râu de Mori, Densuş şi Baru. “Pe lângă toate aceste proiecte, am reuşit să facem şi o rebranduire a Geoparcului”, explică Cristian Ciobanu. “Aceasta era necesară deoarece vechiul portofoliu de imagine fusese gândit pentru toată Ţara Haţegului şi nu era unul specific, pentru Geoparc. În plus, orice companie are nevoie ca, măcar la câţiva ani, să facă o reîmprospătare a elementelor care ţin de imaginea şi promovarea acesteia”, adaugă geograful.

Centrul din Haţeg, renovat parţial

Lucrările de reabilitare a faţadei şi montarea unui sistem de încălzire la clădirea din Haţeg au fost, şi ele, finalizate, dar mai este un corp de clădire la care încă nu s-a lucrat nimic, iar acoperişul trebuie schimbat. “Acoperişul, însă, nu este prioritar. Important e să deschidem în clădire expoziţia «Balauri, Dragoni, Dinozauri». Ne jucăm cu cele trei concepte, din care vrem să reiasă cât mai limpede toată povestea Ţării Haţegului”, mai spune profesorul de geografie. Amenajarea curţii interioare trebuie şi ea făcută până la sfârşitul lunii mai 2014, posibil cu finanţare de la Consiliul Judeţean”, mai spune Cristian Ciobanu. Tot până în luna mai 2014 va trebui amenajat interiorul Centrului din comuna General Berthelot, dar şi spaţiile de cazare pentru studenţi şi cursanţi. Acesta va funcţiona ca un punct de cercetare şi formare. “Lucrările trebuie neapărat făcute până în mai 2014, pe de o parte pentru că începe sezonul turistic, dar şi pentru că va urma evaluarea Reţelei Globale a Geoparcurilor.

Dacă e vorba despre un monument UNESCO, după acordarea titulaturii nu se mai fac evaluări, dar la geoparcuri te ţin mereu în priză, mereu trebuie să faci ceva nou. De asta, noi trebuie să fim realişti şi să vedem până unde ne putem întinde”, susţine Cristian Ciobanu. Dacă parcul Dinozaurilor va obţine o finanţare consistentă, la General Berthelot s-ar putea realiza o lucrare amplă cu mansardare şi cu o terasă în spate. Pe lângă centrul de formare şi cercetare, administraţia Geoparcului vrea să amenajeze pe Vârful Poieni un spaţiu de vizitare complex, destinat turiştilor.

Geoparc unicat

Geoparcul Dinozaurilor “Ţara Haţegului” este printre puţinele parcuri protejate din lume administrate de o unitate de învăţământ, în acest caz – Universitatea Bucureşti. Aceasta s-a implicat, în ultimii ani, nu doar în conservarea patrimoniului natural şi cultural, ci şi în consolidarea identităţii comunităţilor locale şi în dezvoltarea economică a microregiunii Ţara Haţegului. Mai mult, Universitatea organizează la Haţeg şi cursuri de masterat, pe tema “Geo-biologie aplicată în conservarea patrimoniului natural şi cultural”.

Reprezentanţii Parcului Dinozaurilor spun că masteranzii sunt aşteptaţi anul acesta, la Haţeg, în 12 decembrie. Parcul Dinozaurilor de la Haţeg este singurul geoparc din România membru în reţelele europeană şi globală a geoparcurilor. Potrivit regulilor, fiecare parc tematic care este membru trebuie să respecte o listă întreagă de reglementări speciale, fiind evaluat la fiecare patru ani. Geoparcul din judeţul Hunedoara a fost evaluat ultima oară în anul 2010, iar o nouă evaluare va avea loc, cel mai probabil, în luna august a anului viitor. “Încercăm să derulăm cât mai multe dintre proiectele pe care le avem în plan pentru anul 2014, până la momentul în care vom intra în evaluare, care nu este nici pe departe doar o formalitate. Există riscul real ca un parc care nu îndeplineşte condiţiile să fie exclus din reţea”, precizează Cristian Ciobanu.

Muzee mici, dar multe

Turiştii care vizitează Casa Dinozaurilor Pitici pot să afle o mulţime de detalii despre fauna preistorică a Ţării Haţegului.

Din luna mai şi până acum, administraţia Geoparcului a reuşit să amenajeze Casa Dinozaurilor Pitici – cel mai important obiectiv, finanţat de Consiliul Judeţean, Fundaţia pentru Parteneriat (FP), prin Asociaţia de Ecoturism din România (AER), şi administraţia locală. Proiectul a implicat o investiţie de aproximativ 10.000 de euro.

Casa Dinozaurilor Pitici face parte din strategia Geoparcului de a construi, în loc de un singur centru mare, mai multe puncte muzeale mici, care să promoveze specificul fiecărei comunităţi în parte. “Am depus foarte multe proiecte. Pe unele le-am câştigat şi o parte sunt deja finalizate. Şcoala de biodiversitate, în care Geoparcul a fost partener, şezătoarea de la Sălaş, am marcat traseul Densuş – Răchitova şi am externalizat câteva dintre componentele administrative: educaţia şi comunicarea. De educaţie se ocupă Asociaţia “Drag de Haţeg”, iar de comunicare – Centrul de Resurse pentru Acţiune Locală (CRAL).