Colţul expertului contabil: Modificări ale reglementărilor contabile conforme cu directivele europene (partea I)

În data de 26 noiembrie au fost publicate în Monitorul Oficial modificările la OMFP 3055/2009, modificări reglementate prin OMFP nr. 1898/2013. Principalele modificări se referă la:

1. modificări cu privire la modul de conducere a contabilităţii pe sediile permanente;
2. noi criterii de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor;
3. modificarea costului de achiziţie a valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, precum şi a valorilor mobiliare pe termen lung;
4. modificări în evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale;
5. modificări privind creanţele preluate prin cesionare;
6. modificări ale modului de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor cu impozitul pe profit şi a celorlalte impozite pentru care legislaţia fiscală prevede efectuarea de plăţi anticipate;
7. modul de a evidenţia în contabilitate veniturilor pentru unităţile care acordă reduceri prin punctele cadou;
8. modificări la contabilizarea subvenţiilor guvernamentale;
9. prezentarea de către entităţile care preiau creanţe în notele explicative la situaţiile financiare anuale a informaţiilor aferente creanţelor preluate prin cesionare;
10. modificări în planul de conturi general.

1. Modificări cu privire la modul de conducere a contabilităţii pe sediile permanente

Potrivit noilor reglementări, dacă o persoană juridică străină îşi desfăşoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, aceasta este obligată să întocmească situaţiile financiare anuale şi raportările contabile cerute de legea contabilităţii pe sediul permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.

2. Noi criterii de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor

“Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii). Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).”

3. “În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, precum şi al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziţie include şi costurile direct atribuibile achiziţiei lor.”

4. Modificări în evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale;

Modificările referitoare la imobilizările corporale se referă în principal la:

• modul de recunoaştere a imobilizărilor corporale, prevăzându-se în mod explicit că entităţile vor stabili condiţiile specifice în politicile contabile, iar pentru aplicarea criteriilor de recunoaştere se impune raţionamentul profesional;
• piesele de schimb importante şi echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când o entitate preconizează că le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an;
• cheltuielile cu lucrările de reparaţii, altele decât costurile întreţinerii zilnice, care sunt reprezentate, în principal, de costurile cu manopera şi materiale consumabile, efectuate potrivit condiţiilor tehnice de exploatare a activelor respective, care au ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici sau sunt indispensabile, la intervale regulate, pentru a asigura continuarea exploatării activelor la parametrii normali, se includ în valoarea activului respectiv. Cheltuielile cu reparaţiile includ, de exemplu, sumele facturate de furnizori pentru lucrările efectuate sau valoarea manoperei şi consumurilor de stocuri, amortizarea şi alte cheltuieli atribuibile în cazul lucrărilor executate în regie proprie. Entitatea stabileşte prin politicile contabile criteriile în funcţie de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidenţiază în contul de profit şi pierdere;
• cheltuielile cu lucrările de reparaţii la imobilizările corporale amortizate integral şi care mai pot fi folosite majorează valoarea acestora, cu excepţia cheltuielilor de întreţinere zilnică;
• recunoaşterea în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale a costului părţii înlocuite a unui astfel de element, când acel cost este suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere pentru imobilizările corporale.”
• este reglementată condiţia în care se poate face revizuirea duratei de amortizare, respectiv dacă există modificări ale condiţiilor de utilizare;
• dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia. Cu ocazia reevaluării imobilizării corporale, acesteia i se stabilesc o noua valoare şi o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare.”
• În cazul terenurilor şi clădirilor care au fost reevaluate şi au făcut obiectul unei cedări parţiale, la scoaterea din evidenţă a acestora, diferenţa din reevaluare aferentă părţii cedate se consideră surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidenţă, şi se evidenţiază în contul 1065 «Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare».”

5. Modificări privind creanţele preluate prin cesionare

Începând cu anul 2014, prevederile privind creanţele preluate prin cesionare au fost modificate, în sensul că acestea vor fi evidenţiate în contabilitate la costul de achiziţie, valoarea nominală a acestora fiind urmărită în afara bilanţului, prin contul 809 «Creanţe preluate prin cesionare».
Conform noilor dispoziţii, se stabileşte că, în cazul achiziţiei unui portofoliu de creanţe, costul de achiziţie se va aloca pentru fiecare creanţă astfel preluată.
De asemenea, în cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât costul de achiziţie al creanţei faţă de acesta, diferenţa dintre suma încasată şi costul de achiziţie se înregistrează la venituri la data încasării şi, concomitent, dacă cesionarul cedează creanţa faţă de debitorul preluat, acesta recunoaşte în contabilitate la data cedării o cheltuială, dacă costul de achiziţie al creanţei cedate este mai mare decât preţul de cesiune al acesteia, sau un venit, dacă preţul de cesiune al creanţei cedate este mai mare decât costul de achiziţie al acesteia. Din 1 ianuarie 2014, pentru creanţele existente în soldul contului 461 “Debitori diverşi”, reprezentând creanţe preluate prin cesionare şi evidenţiate la valoarea nominală, se va proceda astfel:

• Creanţele înregistrate în contabilitate la valoare nominală a costului de achiziţie, valoarea creanţelor se diminuează până la costul de achiziţie, înregistrările contabile fiind:

a) 654 “Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = 461 “Debitori diverşi”, concomitent recunoscându-se veniturile aferente ajustărilor astfel:
b) 496 “Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi” = 7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”;

• Dacă nu se poate determina costul de achiziţie al creanţelor preluate prin cesionare, entitatea urmăreşte în continuare creanţele existente în soldul contului 461 “Debitori diverşi” şi evidenţiate la valoarea nominală, până la data încasării, cedării către terţi sau a scoaterii din evidenţă a acestora, ca urmare a imposibilităţii încasării acestora. În acest caz, entitatea va realiza evidenţierea în analitice distincte în contul 461 “Debitori diverşi” a creanţelor achiziţionate până la data de 31 decembrie 2013, la valoarea nominală, şi separat a creanţelor achiziţionate după data de 1 ianuarie 2014, recunoscute la cost de achiziţie.

6. Modificări ale modului de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor cu impozitul pe profit şi a celorlalte impozite pentru care legislaţia fiscală prevede efectuarea de plăţi anticipate.

“Impozitul pe profit, precum şi celelalte impozite pentru care legislaţia fiscală prevede efectuarea de plăţi anticipate, se reflectă distinct în contabilitate, pe seama cheltuielilor şi a conturilor de datorii, cu evidenţierea separată a achitării contravalorii acestora.”

Mornea Maria, Preşedinta Consiliului filialei CECCAR Hunedoara