ONG-iştii de la CRED reînvie tradiţiile Hunedoarei

După ce a lansat “Festivalul Virşlilor” la Castelul Corvinilor, Centrul European pentru Dezvoltare Rurală (CRED) are un plan ambiţios: acela de a reînvia atmosfera petrecerilor de acum 30-40 de ani, când Hunedoara era în plină dezvoltare industrială. Organizaţia a lansat vineri (28 februarie) “Serile folclorice”, un eveniment care va avea loc în fiecare săptămână, la Restaurantul “Rustic” din Hunedoara.

Ansamblul Haţegana şi soliştii invitaţi vor readuce spiritul tradiţiei locale, în fiecare seară de vineri, în restaurantul din Centrul Vechi al Hunedoarei

ONG-iştii i-au invitat pe hunedoreni la o seară de cântec şi dans popular, iar tinerii de la Ansamblul “Haţegana” au susţinut un spectacol extraordinar, chemându-i – în cele din urmă – la dans şi pe invitaţi. Organizatorii, care au început demersurile pentru “Serile folclorice” cu patru luni în urmă, au pus “la bătaie” un meniu gustos, în care-au inclus sarmale pădureneşti cu smântână, alături de renumitele plăcinte pădureneşti şi ţuica de prună. Evenimentul a inclus şi lansarea broşurii bilingve (română şi engleză) “Ţinutul pădurenilor – Culoare şi… Gust”, care promovează costumul pădurenesc, dar şi câteva elemente din gastronomia locală.

Lanţ “în lacăte”, toloboni şi traistă de plotog

Spre exemplu, puţină lume ştie că portul femeilor din “Pădurenime” este cea mai conservatoare latură a specificului acestei microzone. Spre deosebire de alte regiuni ale ţării, hainele pădurencelor pot fi “citite”, pentru că descriu statutul civil şi vârsta acestora. Astfel, dacă fetele nemăritate poartă cămăşi cu decoraţiuni cusute pe mâneci, pe piept şi la gât, de culoare roşu aprins, femeile căsătorite poartă cămăşi cu decoraţiuni care îmbină roşul cu negrul. Fetele poartă batic colorat, în timp ce femeile măritate poartă batic alb şi o “cârpă” lungă, care ajunge până înspre genunchi. Un element original, şi care nu mai este întâlnit în nicio altă regiune, este cordonul din ţinte de cositor. Lanţul “în lacăte”, cu chei, este legat, în primul rând, de cultul fertilităţii feminine.

Dansatori cu experienţă vă pot reaminti paşii pădureneşti pe melodiile interpretate live de o orchestră, ca-n vremurile bune ale restaurantelor din Hunedoara

Şi portul bărbătesc este diferit de cel al zonelor învecinate, cum ar fi Ţara Haţegului sau Valea Mureşului. Cămaşa bărbătească avea, întotdeauna, poalele încheiate cu “cipcă”, o dantelă fină, adesea lucrată de mână. Însă cele care fac, cu adevărat, diferenţa sunt pălăria, laibărul, tolobonii şi traista de plotog.

Invitaţie la folclor autentic

Toate aceste informaţii, dar şi altele, legate de specificul gastronomic al zonei, sunt cuprinse în broşura “Ţinutul pădurenilor – Culoare şi… Gust”. “Ea este o invitaţie pentru toţi cei care doresc să cunoască tradiţiile şi obiceiurile zonelor etno-folclorice ale judeţului. Hunedoara şi Ţinutul Pădurenilor pot fi un bun început pentru a vă bucura de culoarea şi… gustul acestui ţinut minunat”, spune Gladiola Cheţe, reprezentanta Centrului European pentru Dezvoltare Rurală Hunedoara. Imediat după lansarea broşurii, hunedorenii care au mers la Restaurantul “Rustic” din Centrul Vechi al Hunedoarei au fost invitaţi la dans de tinerii dansatori de la Ansamblul Haţegana, care au venit însoţiţi de coregraful Vasile Enea. Hunedoreanul coordonează în jur de 100 de copii şi tineri. Pe câteva zeci dintre aceştia îi veţi putea vedea în fiecare vineri seara şi veţi putea dansa împreună cu ei, dacă veţi decide să luaţi parte la serile folclorice. “Noi ne pregătim pentru asemenea evenimente patru ore, în fiecare săptămână. Am avut ceva emoţii înainte de a veni în ring şi a începe să dansăm, însă după aceea ne-am intrat în ritm şi totul a fost bine. Ne dorim ca participanţii să se fi bucurat de prima seară folclorică şi să le fi plăcut să danseze cu noi”, spune Cezara Bita, una dintre fetele care fac parte din Ansamblul “Haţegana”.

În exclusivitate, folclor autentic

La lansarea seriei de evenimente au fost invitate Mariana Suciu şi Viorica Brânduşan-Lupo, dar administratorii restaurantului promit că, pe parcurs, au în vedere şi alţi invitaţi. Primul pe listă este Bogdan Toma, considerat, de iubitorii de ritmuri populare, “urmaşul” lui Drăgan Muntean.

“Eu sper ca această primă seară să fie bine primită, pentru că, în condiţiile în care piaţa este invadată de kitsch-uri, iar tinerilor li se oferă multă muzică «în vogă» şi atât, avem aşa de mare nevoie de valorile adevărate! E mai greu până-i convingi pe hunedoreni să vină. Dar, dacă vin doi, aceia mai aduc încă doi şi tot aşa. Ar fi un lucru extraordinar să putem promova tradiţiile, pentru că sunt atât de frumoase! Mai demult, de Mărţişor, era aşa o sărbătoare şi o mare bucurie! Nici nu vă pot spune cum ne simţeam, când toată lumea se îmbrăca frumos, iar colegii, aranjaţi şi îmbrăcaţi «la costum», ne ofereau acest mic dar al primăverii. Toată lumea luptă azi să îşi păstreze tradiţiile, aşa că ar fi mare păcat ca noi să le lăsăm baltă. Am fost încântată când, de 1 Decembrie, tot la Restaurantul «Rustic», la petrecerea organizată de Ziua Naţională, toată lumea a venit îmbrăcată în costum naţional şi toată lumea s-a simţit extraordinar de bine. Ar fi minunat dacă şi la Serile folclorice hunedorenii ar purta măcar un element de costum tradiţional”, spune interpreta de muzică populară Mariana Suciu.

Intrarea liberă

Reprezentanţii Restaurantului “Rustic” adaugă că ideea de a organiza un astfel de eveniment, în parteneriat cu reprezentanţii organizaţiei Centrul European pentru Dezvoltare Rurală, a fost o provocare şi pentru ei: “Ne dorim foarte mult ca hunedorenii să fie interesaţi de ceea ce noi am decis să promovăm. Ei trebuie să ştie că intrarea este liberă şi, în afara consumaţiei pe care o vor alege, noi nu vom percepe nicio taxă. Vrem să promovăm, astfel, folclorul autentic. De altfel, multe dintre obiectele de decor pe care le vedeţi aici sunt originale, aduse chiar din gospodăriile părinţilor şi bunicilor noştri”, explică Gabriela Bălan, reprezentanta Restaurantului “Rustic”.

Organizatorii mai spun că este o modă acum ca cluburile şi restaurantele hunedorene să organizeze tot felul de evenimente pentru atragerea clienţilor şi a turiştilor, însă până acum nimeni nu s-a gândit să promoveze specificul tradiţional autentic al Hunedoarei şi al Ţinutului Pădurenilor, aşa că iniţiativa CRED este unică, la nivel local. Ei speră să reuşească să reînvie atmosfera serilor de petrecere din oraşul de altădată, când restaurantele care “se respectau” aveau propria orchestră şi un solist sau măcar un “taraf” care anima seratele.

Următorul proiect pe listă: Festivalul Virşlilor

Festivalul Virşlilor Hunedoara

Festivalul Virşlilor a fost lansat acum doi ani la Hunedoara, cu titlul oficial de “Festivalul medieval şi gastronomic la Castelul Corvinilor”. El a fost parte dintr-un proiect finanţat prin Programul Operational  Regional 2007-2013 – Axa “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”. Prima ediţie a Festivalului a durat trei zile şi a inclus degustări de virşli (produs culinar specific zonei), expoziţii tematice, ateliere de lucru unde au fost prezenţi meşteri populari, concursuri inedite şi spectacole susţinute de artişti şi trupe din judeţul Hunedoara şi din ţară. Mai mult, reprezentanţii organizaţiei au apelat şi la un mod inedit de promovare a evenimentului: un avion ultra-uşor a survolat un traseu aerian, afişând un banner uriaş, cu informaţii despre festival, iar prima ediţie a Festivalului a înregistrat 2.000 de vizitatori.

Cea de-a doua ediţie a festivalului a reunit şase organizatori, printre care Primăria Deva şi Primăria Hunedoara, producători de virşli din cele două zone reprezentative ale judeţului: Sălaşu de Sus şi Brad, dar şi invitaţi din alte zone ale ţării. Festivalul a inclus concerte şi prima ediţie a “Semi-maratonului Virşlilor”, cu plecare de la Castelul Corvinilor din Hunedoara şi sosire în centrul Devei. Cea de-a doua ediţie a Festivalului a înregistrat 3.000 de turişti şi vizitatori. Graţie succesului înregistrat, Agenţia Naţională de Turism a decis ca Festivalul “Virşilor” să fie inclus în “Calendarul evenimentelor Gastronomice din România pentru 2014”, acesta fiind singurul eveniment gastronomic din judeţul Hunedoara, inclus în agenda anuală naţională.