Hunedoara frumoasă, prin “ochiul” dronei

Articolul a fost vizualizat de 9,040 ori

Trei clujeni pasionaţi au filmat, până acum, cu ajutorul dronelor, zeci de obiective turistice din judeţul Hunedoara. Spoturile lor de promovare turistică au făcut furori printre internauţi şi au determinat sute de români să plece la drum, pentru a vizita “comori” istorice cunoscute sau mai puţin cunoscute.

Alina, Andrei şi Cosmin, clujenii care vor să filmeze şi să fotografieze cu ajutorul unei drone toate locurile importante ale Transilvaniei şi nu numai

Alina, Andrei şi Cosmin, clujenii care vor să filmeze şi să fotografieze cu ajutorul unei drone toate locurile importante ale Transilvaniei şi nu numai

Coboară din maşină şi se îndreaptă spre curtea bisericii. Inspectează un pic zona, ca să ştie ce au de făcut şi, în câteva minute, îşi montează arsenalul: un trepied cu ecran, pe care pot urmări ce filmează camera de luat vederi la înălţime, drona, care îşi aşteaptă rândul la un nou zbor deasupra bisericii medievale din Sânpetru şi… cam atât. Sunt trei: Cosmin Giurgiu, Alina Bondrea şi Andrei Pogăciaş. Trei „nebuni” frumoşi, care colindă Transilvania în lung şi-n lat, cu scopul declarat de a pune în valoare, rând pe rând, fiecare obiectiv turistic în parte. În după-amiaza asta vor filma în Sânpetru, comuna Sântămăria Orlea. Iar drona lor va porni în zbor din curtea bisericii „Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase ctitorii cneziale de mici dimensiuni din Ţara Haţegului. O mică bijuterie din piatră.

Ziduri medievale din obiecte romane “reciclate”

Istoricii spun că biserica are cel puţin 500 de ani. Povestea ei merge mult în urmă, până la începutul secolului al XIV-lea. Picturi murale se află sub tencuiala altarului, iar restauratorii apreciază că acestea ar fi vechi de cel puţin 400 de ani! În navă se mai păstrează şi astăzi o pictură de cel puţin 250 de ani, iar pe tâmpla de zid cândva se aflau patru icoane pictate pe lemn, cel mai probabil de un pictor foarte activ în Ţara Haţegului după 1800, cunoscut ca Simion din Piteşti. Trei dintre aceste icoane, Fecioara cu Pruncul între Arhangheli, Deisis şi Sfântul Ioan Botezătorul, se află în colecţia de artă românească a mănăstirii Arad – Gai, iar specialiştii în conservare spun că restaurarea acestui monument va da istoriei artei româneşti medievale şi premoderne un material preţios, numai faţada de vest a bisericii fiind, în sine, o mică expoziţie de obiecte romane refolosite.

Drone, morminte şi flori

Biserica-monument de la Densuş, aşa cum n-am fi reuşit să o vedem fără ajutorul unui aparat de zbor. Foto: Ghid Video Turistic

Biserica-monument de la Densuş, aşa cum n-am fi reuşit să o vedem fără ajutorul unui aparat de zbor.
Foto: Ghid Video Turistic

Astăzi, însă, curtea bisericii e copleşită de ierburi şi flori. Flori galbene de rapiţă şi ierburi înalte, aproape de un stat de om, acoperind curtea, altădată plină de lume, şi mormintele celor care-au plecat „pe-ailaltă lume”. Stă să plouă şi singura „martoră” a păsării stranii, care stă să pornească în zbor pe deasupra bisericii vechi a sânpetrenilor, e o căpiţă de fân, care pare a număra clipele până când o să-nceapă să plouă. E multă linişte aici, la biserică, lângă cimitirul acesta uitat între ierburi calde şi parfumate. Dacă ai timp… până când drona îşi va întinde „aripile” ei anacronice de metal şi plastic, ai putea să uiţi o vreme de vuietul oraşului. Acesta se va stinge încet, în ciripit de păsări îngrijorate de sosirea furtunii. Şi, când şi păsările vor tăcea, prin ierburi va umbla liber şi de neoprit doar vântul, ca o amintire a căderii din realitate, în vis.

Biserica-monument din Ostrov arată şi mai spectaculos de sus. Foto: Ghid Video Turistic

Biserica-monument din Ostrov arată şi mai spectaculos de sus. Foto: Ghid Video Turistic

Pe sub portalul gotic câteva furnici răzleţe se vor osteni să care spre muşuroi o pană cenuşie şi îndărătnică, căzută din cine ştie ce aripă de pasăre. Şi când se va fi făcut linişte cu totul… abia atunci drona poate să se ridice, repede-repede, şi să facă ceea ce ştie ea mai bine: să vadă pentru noi, cu ochiul ei de pasăre în zbor, cât de frumoasă e Ţara Haţegului, văzută de sus!

O dronă, pentru cele mai bune unghiuri

„Promovare turistică am început să facem acum cinci ani, în 2009, iar filmare şi fotografie aeriană, anul trecut, prin lunile iulie-august, pe portalul www.ghidvideoturistic.ro. Mai întâi am cumpărat primul model de dronă care a apărut: DJY – Phantom. DJY Inovation le produce, o companie chinezască şi ăsta-i modelul doi. Are durată de zbor 15 minute, complet echipată, şi 25 de minute, zbor de agrement. Dai jos tot de pe ea, iar telecomanda o duce 1.000 de metri pe orizontală şi 1.000 de metri pe verticală. Modelul ăsta, modelul doi, l-am luat abia acum vreo două luni, pe cealaltă, primul model, o aveam de un an. Era normal să ne apucăm de filmări aeriene. Fiind fotografi şi videografi de profesie… normal că orice fotograf caută cele mai bune unghiuri. Asta oriunde fotografiezi sau filmezi, nu numai la promovare turistică. Şi atunci, sistemele astea de zbor, că e prea mult să le spunem drone, ne-au venit în ajutor. Producătorul o denumeşte sistem de zbor cu accesoriu pentru filmare, fără pilot”, explică unul dintre cei trei membri ai echipei, Cosmin Giurgiu.

Lideri la căutarea pe Google după “obiective turistice”

Perfecţiunea incintei sacre de la Sarmizegetusa Regia se observă mai uşor din aer. Foto: Ghid Video Turistic

Perfecţiunea incintei sacre de la Sarmizegetusa Regia se observă mai uşor din aer. Foto: Ghid Video Turistic

Cei trei clujeni adaugă că în judeţul Hunedoara au fotografiat şi-au filmat aerian, din 2011 şi până acum, cam toate obiectivele turistice mai importante. Au început cu filmările la evenimente, dar apoi „afacerea” lor s-a transformat în pasiune pentru ce are Transilvania mai valoros şi mai frumos. “Tot ce produceam într-un an la evenimente se ducea pe filmările în zona turismului, dar după aia am participat şi la licitaţii publice, pe partea de promovare turistică. Până acum, suntem lideri la căutări pe Google: «atracţii turistice Ţara Haţegului», «atracţii turistice Hunedoara» şi «obiective turistice Hunedoara». În Ţara Haţegului cred că mai sunt foarte puţine obiective pe care încă nu le-am fotografiat sau filmat. Şi am făcut şi un documentar cu Castelul Corvinilor”, adaugă Cosmin Giurgiu. Într-o singură zi, dacă se pun pe treabă şi în cazul în care nu plouă, clujenii pot să filmeze chiar şi câte şase obiective turistice. Numai azi, de pildă, au filmat la Sântămăria Orlea, Ostrov şi Sânpetru, clujenii având semnat un parteneriat de colaborare cu una dintre cele mai active instituţii din zonă, Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului”. Şi, dacă nu va începe să curgă de sus, au de gând să mai meargă în alte trei locuri. Filmările aeriene ale echipei nu s-au limitat, însă, la judeţul Hunedoara. Cei trei sunt lideri online la accesări ale spoturilor de promovare aeriene pentru obiectivele turistice din Sălaj, Cluj, Mureş, Bihor şi Maramureş. Mai mult, spun că nu au de gând să se oprească aici, ci intenţionează să promoveze, cu mândrie, fiecare obiectiv turistic transilvănean în parte.

Ce este, de fapt, o dronă

dronaVehiculele aeriene fără pilot, „dronele” – una dintre cele mai importante inovaţii ale ultimilor ani -, au fost construite pentru a fi folosite în teatrele de război. Acum, însă, ele ar putea fi folosite în domeniile cele mai diverse: promovare turistică, jurnalism, agricultură, imobiliare sau arheologie, de exemplu. Puţină lume ştie, însă, că, prima utilizare a dronelor într-un conflict militar a fost făcută de armata israeliană, cu mai bine de 30 de ani în urmă, în 1982, în războiul din Liban. Armata israeliană a trimis, atunci, mini-aeronave fără pilot (UAV-uri „unmanned aerial vehicles”, denumirea oficială a dronelor) pentru a studia sistemele de apărare siriene şi pentru a acumula datele necesare distrugerii lor. Succesul campaniei israeliene i-a inspirat pe liderii americani, astfel că una dintre cele mai cunoscute drone folosite de azi de armata SUA, Predator, este inspirată de un design israelian. Şi, pentru că dronele prezintă avantaje evidente, în comparaţie cu aeronavele cu pilot, ele au devenit un instrument nelipsit din arsenalul armatei americane. Porivit statisticilor, în septembrie 2001, la momentul atacului terorist, armata americană deţinea 50 de drone. Astăzi, numărul acestora se ridică la 7.500! Astăzi, cel puţin 40 de drone Predator sunt în aer permanent, survolând zone precum Afganistan, Pakistan sau Yemen. Pentagonul va cheltui 5 miliarde de dolari în acest an pe drone, iar numărul piloţilor antrenaţi să conducă dronele de la sol a depăşit numărul piloţilor specializaţi în avioane de luptă şi bombardiere. Mai mult, dacă iniţial dronele erau fabricate pentru a fi folosite doar în domeniul apărării, costul acestora ridicându-se la câteva milioane de dolari, astăzi există pe piaţă numeroase variante, inclusiv drone mici şi ieftine (1.000-2.000 de euro), ce pot fi controlate cu telecomanda, dar şi cu smartphone-ul. Este cunoscut cazul texanului, posesor de dronă, care a descoperit, cu ajutorul acesteia, că o uzină de procesare a cărnii deversa ilegal tone de sânge de porc într-un pârâu din apropiere. Imaginile surprinse de camera ataşată dronei au susţinut plângerea înaintată de persoana respectivă agenţiei de mediu, care a amendat drastic fabrica de carne.

Zeci de utilizări diferite pentru drone

Poliţia din Los Angeles s-a văzut nevoită să lanseze un avertisment, cerând operatorilor dronelor să nu încalce legislaţia agenţiei federale care reglementează spaţiul aerian. Totuşi, poliţiştii nu au cum să sancţioneze operatorii dronelor, în cazul în care acestea zboară sub plafonul de 120 de metri (400 de picioare), unde regulile agenţiei federale nu se aplică. Ca urmare a unei legi adoptate recent de Congresul american, spaţiul aerian care este astăzi rezervat avioanelor cu pilot va deveni disponibil, începând cu 2015, dronelor civile şi militare. Odată ce dronele vor avea acces la spaţiul aerian disponibil astăzi avioanelor, se aşteaptă ca numărul acestora să crească. Cel mai probabil, în 2020 peste 30.000 de drone vor survola teritoriul Statelor Unite, iar cei trei clujeni spun că, până atunci, fiecare din România va avea, a rându-i câteva zeci de drone.

În Uniunea Europeană, dronele vor fi folosite de inspectorii agricoli, pentru monitorizarea modului de utilizare a subvenţiilor de către agricultori. Şi arheologii au început să folosească mini-aeronavele pentru a filma siturile cu ajutorul camerelor cu infraroşii şi pentru a crea modele 3D computerizate ale structurilor identificate sub sol. Mai mult, unele dintre facultăţile de jurnalism au început deja să pregătească studenţii pentru comandarea de la sol a dronelor. Şi părinţii ar putea să folosească dronele pentru a monitoriza copii în curte, pe stradă sau în drum spre şcoală, iar autorităţile ar putea descoperi şi interveni în timp util în cazul agresiunilor stradale.

În România, condiţii stricte de operare

Ministerul Transporturilor a emis un ordin de ministru prin care stabileşte “condiţiile de operare în spaţiul aerian naţional a aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord”. Ordinul, publicat în Monitorul Oficial din 21 ianuarie 2014, stabileşte condiţii stricte de operare (inclusiv aprobări pentru filmare), chiar şi pentru dronele cu masa maximă de decolare sub 150 de kg.

Prevederile nu se aplică dronelor mai mici de un kilogram, atâta timp cât pe ele nu este montată “aparatură pentru filmare sau transmisie de date”. Ordinul nu precizează, însă, care sunt sancţiunile care ar putea fi aplicate celor care încalcă noile reguli. Ordinul nu se aplică aeromodelelor şi dronelor cu masa maximă mai mică sau egală cu un kilogram, atâta timp cât sunt operate într-o zonă deschisă, fără construcţii cu destinaţia de locuinţă, sunt operate fără depăşirea câmpului vizual al persoanei care asigură comanda aeronavei de la sol, dar nu mai mult de 150 de metri distanţă pe orizontală şi 100 de metri distanţă pe înălţime şi nu au montate pe ele aparatura pentru filmare sau transmisie de date.

About Ada Beraru