Sănătate: Riscul cardiovascular (2)

În numărul precedent am scris despre obezitate şi excesul ponderal, urmând ca în acest număr să scriu despre alţi factori de risc.

Fumatul este unul dintre factorii de risc major pentru bolile de inimă, inclusiv pentru infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral. Fumătorii sunt de două ori mai susceptibili de a suferi un atac de cord sau un infarct miocardic faţă de nefumători. Dacă vă hotărâţi să vă lăsaţi de fumat, riscul bolilor de inimă va începe să scadă, iar starea de sănătate se va îmbunătăţi.

Nicotina este un drog extern, ce determină dependenţă. Ea este responsabilă de îngustarea şi rigidizarea vaselor sangvine, creşterea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale. Monoxidul de carbon este un gaz otrăvitor care determină reducerea cantităţii de oxigen din sânge şi, astfel, inima este forţată să lucreze mai mult pentru a obţine aceeaşi cantitate de oxigen necesar corpului. Acesta este unul din principalii factori favorizanţi ai atacului de cord şi al anginei pectorale severe.

Îngustarea arterelor sau blocarea lor se produce pe termen lung, ducând la formarea de cheaguri de sânge, care la rândul lor pot bloca parţial sau total o arteră, cauzând instant un infarct miocardic sau un accident vascular.

În altă ordine de idei, fumatul favorizează creşterea nivelului de LDL colesterol şi reduce nivelul de HDL al colesterolului. Dacă fumul de ţigară este degajat într-un spaţiu în care se află şi nefumători, aceştia vor inhala în mod egal fum de ţigară ca şi cei fumători. Expunerea constantă şi îndelungată duce la o egalizare a riscului cardiovascular pentru nefumători.

În primele 20 de minute după ce v-aţi lăsat de fumat, tensiunea arterială şi pulsul revin la nivel normal. Circulaţia periferică a sângelui se îmbunătăţeşte, iar mâinile şi picioarele vor deveni mai calde. După primele opt ore nivelul de oxigen din sânge creşte până la valorile normale, iar nivelul monoxidului de cardon începe să scadă.

Dar cel mai important este că, după 24 de ore de nefumat, riscul de a face un atac de cord sau un accident vascular scade, iar după 10 ani riscul de boli cardiovasculare este aproximativ la fel cu a unei persoane care nu a fumat niciodată.

După 48 de ore de renunţat la fumat, gustul şi mirosul se ameliorează, iar nivelul de monoxid de carbon din respiraţie este acelaşi cu al unui nefumător. În termen de 72 de ore se poate reţine un volum mai mare de aer în plămâni. Pentru a renunţa la fumat, motivaţia personală şi determinarea sunt cheia succesului. Nimeni nu poate oferi o formulă magică pentru un succes imediat, dar specialiştii pot sprijini pe cei care au luat hotărârea de a renunţa la fumat.