Cu zilierii, în campanie de toamnă

În plin sezon de toamnă, zeci de fermieri hunedoreni angajează mii de zilieri, cei mai mulţi la strâns de cartofi. Şi cum Legea Zilierilor a suferit modificări în această vară, efectul se simte puternic în campania din agricultură.
Noua lege nu permite angajarea zilierilor decât de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi societăţile care au sute de hectare cultivate. Persoanele care lucrează în asemenea regim trebuie trecute în “registrul zilierilor”.

Zilierii respectivi au un raport de muncă nou în unitate şi, prin consecinţă, ei trebuie trecuţi într-un registru al zilierilor care se cumpără de către societate de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în baza unei delegaţii şi o copie după buletin, a certificatului de înmatriculare a firmei şi se achită o taxă de 82 de lei. În acest document, zilierii trebuie trecuţi, în ordinea în care sunt angajaţi, cu nume, CNP şi activităţile pentru care sunt solicitaţi. Ei vor semna acolo pentru indemnizaţia pe care o primesc”, explică Sorin Istrate, consilierul de relaţii publice de la ITM. În luna iulie, legea 52 din 2011 a fost modificată, însă noile prevederi nu sunt deloc pe placul fermierilor, care nu au însă ce face. De fapt, angajatorii români par să se fi obişnuit cu tot soiul de noi acte care le fac viaţa mai complicată. Stefan Toth este unul dintre cei mai mari producători din judeţ. Firma sa, SC Hortimex Haţeg, este una dintre zecile de societăţi hunedorene care are “Registrul Zilierilor”: „Eu lucrez frecvent cu zilieri, mai ales toamna, când se recoltează cartofii. Noi activăm de mai mult timp în acest domeniu şi deja oamenii ne cunosc, vin de dimineaţă la unitatea noastră, îi trecem în registru, le facem instructajul de protecţia a muncii, lucrează toată ziua şi seara îi punem din nou să semneze după ce le dăm banii, o sumă pe care o negociem cu ei înainte”. În principiu, “preţul” unui zilier este de 50 de lei, plus mâncare. Unii suplimentează cu ţigări şi băutură.

Probleme doar în teren

Cei de la ITM Hunedoara spun că în judeţ sunt zeci de angajatori care folosesc zilieri, în principal pentru încărcat-descărcat marfă, agricultură, silvicultură, piscicultură sau la culesul fructelor. Şi nu doar în agricultură se găsesc greu asemenea oameni pe care să te poţi baza când vine vorba de muncă bine făcută. Stefan Toth este unul dintre puţinii care nu se plânge, pentru că a reuşit în timp
să-şi formeze o reţea de lucrători: “Nu pot să spun că e greu să îi găsim, pentru că noi lucrăm demult, de vreo 20 de ani în ramura asta şi oamenii ne cunosc. Mulţi chiar vin din timp şi ne întreabă când începem lucrările. În ultimii trei-patru ani chiar nu am avut probleme cu recrutatea forţei de muncă. Zilnic muncesc la noi în jur de 20-30 de persoane şi toată treaba durează aproximativ o lună”.
Angajatorii care nu respectă obligaţiile legale, nu întocmesc registre cu munca prestată de fiecare zilier, sau angajează oameni cu ziua fără să fie persoane juridice, riscă amenzi de până la 6000 de lei. Inspectorii de muncă nu au constatat probleme până acum, mai ales că preferă să vadă “ajutorul” în gospodăriile mici drept “clacă”: “În ultima perioadă, inspectorii noştri nu au constatat nicio problemă legată de zilieri, de fapt, noi lucrăm în acest sens cu foştii angajatori care au avut registru pentru zilieri. El s-a schimbat, pentru că noua legislaţie a intrat în vigoare în iulie anul acesta. Le-am trimis câte o notificare şi le-am cerut să vină să achiziţioneze noile exemplare din acest registru al zilierilor. În cea mai mare parte, deja au venit şi şi-au cumpărat noile registre”, spune Sorin Istrate.

Costuri lunare

Lucrul ca zilier are neajunsuri şi pentru aceste persoane: “Trebuie specificat faptul că, la zilier, se reţine doar cota de impozit de 13%, pentru alte contribuţii nu se reţine nimic, nu au vechime în muncă, nu sunt asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de stat sau pentru şomaj. Pe cale de consecinţă, ei, dacă vor să beneficieze de aceste asigurări, trebuie să-şi facă un contract la Casa de Asigurări de Sănătate sau la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă”, spune consilierul ITM Hunedoara. Numai că puţini oameni de la sate ştiu sau pot să umble pe la instituţii ca să-şi plătească dările. Aşa că se trezesc la bătrâneţe fără niciun venit: “Pentru orice om e oportun să ocupe un loc de muncă, dar munca de zilier nu mi se pare cea mai cinstită pentru că, la urma urmei, numărul zilelor lucrate trebuie să se adune până la pensie. Eu, ca primar, mă confrunt adeseori cu aceste aspecte, cu oameni care au 60-65 de ani şi nu pot să ia pensie, deşi muncesc de zeci de ani. În principiu, aceşti oameni nu pot să adune suficiente hârtii cu care să le demonstreze celor de la forţele de muncă că au muncit. Din acest motiv, la nivel de primărie, în ultimul an, am pensionat şase persoane care au fost în asemenea situaţii, au fost mineri şi nu aveau vechimea cerută de lege. Pur şi simplu nu au avut altă alternativă şi a trebuit să-i ajutăm, să-i încadrăm în muncă o anumită perioadă de timp ca să poată să-şi dobândească dreptul de pensie”, explică Petre Câmpian, primarul comunei Certej. Legislaţia spune că persoanele fizice nu au voie să angajeze zilieri, în timp ce acestor persoane nu le este permis să fie angajate în asemenea regim mai mult de 90 de zile şi nici nu au voie să aibă alte contracte de muncă. Registrul Zilierilor se cumpără şi completează lunar, iar ulterior se trimite Inspectoratului Teritorial de Muncă.