Bani europeni pentru Colegiul “Emanoil Gojdu” şi policlinica spitalului din Hunedoara

Articolul a fost vizualizat de 2,413 ori

Colegiul Economic “Emanoil Gojdu” din Hunedoara va deveni un campus şcolar modern, iar mai bine de jumătate dintre cabinetele policlinicii Spitalului Municipal “Dr. Alexandru Simionescu” vor fi reabilitate şi dotate cu aparatură de ultimă generaţie datorită unor proiecte europene ce au primit, în sfârşit, finanţare. 

Un proiect de 2,2 milioane de euro va transforma Colegiul “Emanoil Gojdu” în cel mai modern campus şcolar din judeţ

Un proiect de 2,2 milioane de euro va transforma Colegiul “Emanoil Gojdu” în cel mai modern campus şcolar din judeţ

Semnarea contractelor de finanţare a avut loc marţi, la Primăria Hunedoarei, ocazie cu care au fost anunţate şi alte iniţiative pentru oraş, ce vor fi transpuse în realitate cu bani europeni. Reabilitarea Colegiului Economic “Emanoil Gojdu” a început, de fapt, în 2007, cu fonduri guvernamentale. S-a efectuat doar 40 la sută din necesarul de lucrări, după care finanţarea a fost stopată. Primăria Hunedoarei a întocmit un proiect pentru continuarea lucrărilor, acesta a fost declarat eligibil, dar trecut pe lista de rezervă, din lipsă de bani. Realocarea unor fonduri de la alte axe de finanţare, cum ar fi cele de transporturi sau de mediu, unde proiectele eligibile au avut o valoare mai mică decât bugetele alocate, a făcut posibilă finanţarea proiectelor depuse pe Programul Operaţional Regional, derulat în judeţul Hunedoara prin intermediul ADR Vest.

Proiectul pentru reabilitarea Colegiului Economic “Emanoil Gojdu” are o valoare totală de 2,2 milioane de euro, iar componenta nerambursabilă este de aproximativ 1,3 milioane de euro. Iniţiativa vizează lucrări de reabilitare a fostei Şcoli Generale Nr. 3, a clădirii fostului Liceu nr. 2 şi a cantinei. În total, este vorba despre 40 de săli de clasă, şapte laboratoare, o bibliotecă, două săli de sport şi patru ateliere. Durata de implementare este de 12 luni.

Jumătate din Policlinică, modernizată

Primăria Hunedoara a obţinut peste 800.000 de euro nerambursabili pentru renovarea şi dotarea unei bune părţi din policlinica spitalului

Primăria Hunedoara a obţinut peste 800.000 de euro nerambursabili pentru renovarea şi dotarea unei bune părţi din policlinica spitalului

Proiectul pentru reabilitarea aripii estice a Policlinicii spitalului din Hunedoara are o valoare totală de aproximativ un milion de euro, peste 80 la sută din sumă fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. Cu aceşti bani se va reabilita termic o parte a Ambulatoriului de specialitate al Spitalului, iar 12 cabinete vor fi modernizate şi dotate cu aparatură de ultimă generaţie. Perioada de implementare este de 13 luni, însă managerul spitalului hunedorean, Nicuşor Ştefan, este convins că lucrările vor fi terminate mai repede: “Eu cred că în vara anului viitor vom fi gata cu implementarea proiectului care vizează atât reabilitarea unui spaţiu de aproape 1.700 de metri pătraţi cât şi modernizarea a 12 cabinete, cum ar fi complexul de recuperare medicală şi cabinetele de cardiologie, dermatologie, medicină internă sau ortopedie. Practic, vorbim de aproape jumătate din totalul cabinetelor Ambulatoriului de specialitate, iar 300 de pacienţi vor beneficia zilnic de condiţii mult mai bune asigurate”.

Încă două, în aşteptare şi 11 în pregătire

Primarul municipiului Hunedoara spune că proiectele pentru care s-au semnat marţi contractele de finanţare se pot încadra în categoria investiţiilor mari în oraş, raportat la numărul de locuitori, mai ales că e vorba de peste 2,1 milioane de euro nerambursabili. În termen de două-trei săptămâni se preconizează semnarea altor două contracte de finanţare, pentru lărgirea la patru benzi a porţiunii de drum dintre benzinăria de la Peştiş şi podurile de la Blooming (în valoare de 2,7 milioane de euro) şi construirea şi dotarea unui centru de informare turistică (proiect în valoare de 125.000 de euro). “Pentru următoarea sesiune de finanţare, avem în lucru nu mai puţin de 11 proiecte. Câteva dintre ele sunt deja la faza studiilor de fezabilitate. Studiul de fezabilitate pentru restaurarea, protecţia şi conservarea Castelului Corvinilor trebuie finalizat în decembrie anul acesta, iar până la finele lunii ianuarie, anul viitor, trebuie finalizate studiile de fezabilitate pentru reabilitarea centrului istoric al Hunedoarei, modernizarea transportului public urban şi modernizarea sistemului de iluminat public. De îndată ce Uniunea Europeană va definitiva ghidurile de finanţare pentru sesiunea 2013-2020, vom da în lucru şi studiile de fezabilitate pentru celelalte şapte proiecte pe care le dorim aplicate la Hunedoara”, adaugă Viorel Arion.

Carmen Hărău: “Hunedoara are viitor”

La semnarea contractelor de finanţare pentru reabilitarea şi modernizarea Colegiului Economic “Emanoil Gojdu” şi Ambulatoriului de specialitate al spitalului a fost prezentă şi Carmen Hărău, deputat PNL de Hunedoara, care a menţionat că faptul că ADR Vest aduce bani europeni în această urbe reprezintă o confirmare a seriozităţii cu care sunt tratate proiectele de investiţii în oraş: “Agenţia pentru Dezvoltare Regională este o structură analitică. Această instituţie nu alocă bani pentru proiecte ce vizează investiţii fără folos, proiecte care nu generează apoi plus-valoare. Faptul că ADR Vest şi Ministerul Dezvoltării vin la Hunedoara cu bani pentru proiecte întocmite de Primărie ar trebui să reprezinte o garanţie suplimentară pentru toţi agenţii economici care pot investi în acest oraş. Hunedoara merită încrederea investitorilor. Iată că ADR Vest preia proiecte vechi de şase – şapte ani şi ne ajută să le ducem la bun sfârşit. Acest lucru arată clar faptul că aici nu se irosesc bani, că aici merită investit şi că Hunedoara are viitor!”.

Directorul ADR Vest, Sorin Maxim – câteva întrebări şi răspunsuri

Pe ce domeniu recomandaţi Primăriei Hunedoara să îşi concentreze atenţia pentru viitoarea sesiune de finanţare europeană?

Sorin Maxim

Sorin Maxim

Pe tema asta am mai avut discuţii cu domnul primar Viorel Arion şi aici, la Hunedoara, şi la Timişoara, reuşind chiar să intrăm în detalii. În următoarea perioadă se va schimba modul de acordare a finanţărilor: nu se va mai merge foarte mult pe ideea de coeziune şi reducerea disparităţilor, ci se va pune accentul pe ideea de creştere. Tocmai de aceea zonele urbane vor fi vizate în mod deosebit. Pentru că ele pot genera o creştere economică care, apoi, să radieze dezvoltare în jur.

Educaţia şi sănătatea vor rămâne prioritare. Domeniul dezvoltării urbane devine un pic mai complex, pentru că va fi nevoie de mai multe proiecte interconectate care să rezolve şi o problemă de suferinţă urbană, dar să genereze şi creştere economică. Suportul acordat de Primărie, în calitate de catalizator, pentru investiţiile private va fi extrem de important.

Castelul Corvinilor generează venituri, dar are o problemă: felul în care arată centrul istoric al Hunedoarei. Pot fi cele două elemente îmbinate într-o formulă de succes pentru a primi o finanţare europeană?

Absolut. Domeniul de patrimoniu va rămâne prioritar şi va fi finanţat generos în următoarea sesiune. Castelul Corvinilor a ratat un start, în precedenta sesiune, dar nu e nimic pierdut. În jurul Castelului trebuie însă creat un climat economic care să genereze mai mult decât veniturile din vânzarea unui bilet de intrare în monumentul istoric. Acest climat economic trebuie să-i determine pe turişti să rămână mai mult de o zi la Hunedoara. Este şi problema peisajului de la Nord de Castel. Din cele peste 100 de hectare ale fostului sit industrial, sunt în curs de reabilitare doar 20. Trebuie să găsim o sursă de finanţare şi pentru restul suprafeţei.

Locuitorii Hunedoarei urmăresc ştirile locale, văd că la Deva sunt deja şase sau şapte proiecte de reabilitare termică, iar la Hunedoara niciunul. De ce?

Nu este nici vina asociaţiilor de proprietari, nici a administraţiei locale. Pe reabilitarea termică a fost un program – pilot al sesiunii 2007 – 2013, lansat abia în 2012, iar eligibile au fost doar proiectele din municipiile reşedinţă de judeţ. Pe următoarea sesiune vor fi eligibile şi proiectele din celelalte oraşe. Probabil că se va merge pe o soluţie de finanţare de genul 60 la sută Uniunea Europeană, 20 la sută administraţia locală, 20 la sută asociaţia de proprietari. Mai mult, vor exista finanţări pentru reabilitarea termică a clădirilor publice.

Nu a fost vorba de o lipsă de preocupare. Pur şi simplu aşa a fost programul. Mai rău, au şi fost foarte puţini bani alocaţi. Acest program a fost iniţiat după ce s-a constatat că proiectele guvernamentale de reabilitare termică ajunseseră în situaţia în care rentabilitatea investiţiei era mai mică decât cea a unei investiţii private. În plus, soluţiile tehnice indicate pe acele programe guvernamentale nu au fost întotdeauna cele mai bune.

În noua sesiune de finanţare europeană se vor impune standarde de cost, dar proiectele nu se vor rezuma la lipirea de polistiren pe pereţii exteriori, ci vor viza şi reabilitarea acoperişurilor şi a instalaţiilor comune. Degeaba anvelopezi dacă, în interiorul blocului, din cauza instalaţiilor deficitare, ai pierderi de căldură. Nu este însă momentul ca administratorii de asociaţii să înceapă să întocmească dosare, pentru că, deocamdată, discuţia pe componenta de reabilitare termică se poartă la nivel de autoritate, iar detaliile nu sunt încă stabilite.

About Ciprian Iancu