Paradox hunedorean: sute de locuri de muncă vacante, niciun doritor

Deşi oferta de locuri de muncă plasează judeţul Hunedoara în primele locuri la nivel naţional în topul ofertei de muncă la capitolul număr de posturi disponibile, hunedorenii nu se grăbesc să le ocupe. Ei spun că de vină sunt salariile foarte mici şi, tocmai de aceea, se orientează către locuri de muncă din străinătate.

“Angajez vânzătoare încălţăminte. Detalii în magazin”, “Angajăm lucrător comercial”, “Angajăm vânzător”: angajatorii hunedoreni se plâng că găsesc cu dificultate personal şi, nu o dată, astfel de anunţuri de angajare stau cu săptămânile în vitrinele magazinelor sau pe uşile birourilor. Potenţialii angajaţi spun că salariile sunt foarte mici şi abia dacă le ajung să întreţină o familie cu doi copii, aşa că majoritatea caută alternative de muncă peste graniţe, acolo unde nivelul de salarizare este considerat decent, chiar dacă unii hunedoreni sunt supracalificaţi pentru munca pe care o fac. Zilnic, în judeţul Hunedoara, sunt disponibile peste 300 de locuri de muncă, iar gama este destul de diversificată, însă multe dintre posturi rămân neocupate chiar şi în urma organizării Burselor locurilor de muncă. De altfel, într-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, judeţul Hunedoara figurează ca fiind unul dintre judeţele cu cele mai multe oferte pentru piaţa muncii. Directoarea AJOFM Deva, Rodica Peter, spune că locurile de muncă disponibile în judeţ pot fi consultate zilnic de hunedorenii aflaţi în căutarea unui loc de muncă prin accesarea site-ului Agenţiei. Rodica Peter recunoaşte că nivelul salarizării, deşi depăşeşte nivelul salariului minim pe economie chiar şi în cazul posturilor care nu necesită studii superioare, nu este motivant pentru hunedoreni: “Majoritatea salariilor pe care le oferă angajatorii se învârt în jurul sumei de 1.000 de lei, peste nivelul net al salariului minim pe economie, însă chiar şi aşa locurile de muncă nu sunt suficient de atractive”.

Zeci de job-uri diferite pe portaluri

Portalurile de recrutare oferă şi ele zeci sau chiar sute de locuri de muncă. Spre deosebire de oferta instituţiei statului care se ocupă de intermedierea angajărilor, pe portaluri se găsesc şi o mulţime de locuri de muncă “la distanţă”. Pentru acestea hunedorenii nu trebuie să se trezească dimineaţa pentru a merge pe şantier sau la birou, ci pot lucra şi de acasă. Veniturile, însă, nu sunt întotdeauna foarte consistente sau, dacă sunt, unele dintre aceste locuri de muncă nu oferă foarte multă siguranţă pe termen lung, bună parte dintre job-uri fiind proiecte pe perioadă determinată. O a treia variantă este aceea în care veniturile vin, însă nu cu regularitatea unui salariu, şi sunt fluctuante ca valoare. Astfel, cu o săptămână înaintea sărbătorii Crăciunului, pe portalul Best Jobs, 53 de companii recrutează personal din judeţul Hunedoara. Angajatorii caută: operatori de interviu pe teren, asistenţi magazin, agenţi de teren pentru telefonia mobilă, dezvoltatori de software, redactori referate, proiecte şi lucrări, reprezentanţi şi consultanţi în vânzări, instalatori de antene satelit, tehnicieni, ingineri şi analişti în calitate, consilieri bancari, operatori call center, casieri şi operatori la agenţiile de pariuri, barmani şi ospătari, şoferi, contabili, economişti, consultanţi în asigurări, şoferi de TIR, dar şi tehnicieni de sunet şi coordonatori evenimente. Tot aici puteţi găsi şi locuri de muncă peste graniţe: specialişti IT în Cehia, dar şi agenţi de vânzări la Londra, Roma, Berlin sau Amsterdam. În total, la nivel naţional, pe un singur portal de recrutări pot fi disponibile, într-o singură zi, aproape 7.000 de locuri de muncă.

Oferta de locuri de muncă pentru judeţul Hunedoara este diversificată: muncitori necalificaţi pentru ansamblarea şi montarea pieselor, confecţioneri articole textile, dulgheri şi operatori pentru punctele termice, vânzători şi asistente medicale generaliste. Lunar, în judeţul Hunedoara sunt ocupate aproximativ 1.800 de locuri de muncă, în medie 70 la sută dintre acestea fiind pe perioadă nedeterminată. Cele mai mari probleme la angajare le au tocmai persoanele care fac parte din categoriile defavorizate: şomerii unici întreţinători de familie, absolvenţii lipsiţi de experienţă şi şomerii peste 45 de ani. Pentru a stimula angajarea înaintea expirării perioadei de şomaj, statul acordă alocaţii egale cu 30 la sută din cuantumul indemnizaţiei de şomaj, iar pentru şomerii peste 45 de ani, pentru şomerii unici întreţinători de familie, dar şi pentru absolvenţi, statul subvenţionează locul de muncă. Astfel, lunar, câteva zeci de persoane (aproximativ 40-50 din fiecare categorie), reuşesc să beneficieze de stimulentele acordate de stat.

Cea mai neagră situaţie este la Brad

O situaţie dezastruoasă se înregistrează în zona Brad, altădată “polul” aurului în judeţ: în ciuda faptului că municipiul Brad nu este cel mai mare din judeţ, aici se înregistrează cei mai mulţi şomeri. Cele mai recente statistici arată că este vorba despre 1.400 de persoane care nu au un loc de muncă, iar acestea sunt doar datele oficiale, însă numărul persoanelor care nu au un loc de muncă (şi au ieşit din evidenţele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă) s-ar putea să fie şi mai mare. Cea de-a doua zonă grav afectată de lipsa locurilor de muncă este Petroşani: aici peste 1.300 de persoane nu au un loc de muncă, iar pe locul trei în top figurează municipiul Orăştie, cu aproape 1.300 de şomeri. Deva şi Hunedoara înregistrează, fiecare, aproximativ, 1.250 de persoane care nu au un serviciu, dar nici oraşe mici precum Lupeni, Vulcan şi Călan nu stau mai bine: fiecare dintre acestea are între 700 şi 800 de şomeri. În luna octombrie, rata şomajului în judeţul Hunedoara a fost de aproape şase la sută. Specialiştii în recrutare spun că, deşi în perioada sărbătorilor de iarnă angajările nu mai sunt o prioritate, hunedorenii este bine să profite de perioada imediat următoare (lunile ianuarie şi februarie), pentru că multe proiecte profesionale încep odată cu intrarea în noul an calendaristic, iar odată cu venirea primăverii va începe şi “dezgheţul” pe piaţa muncii.