Sancţiuni pentru ilegalităţi în Retezat

Articolul a fost vizualizat de 1,928 ori

Apar primele sancţiuni în cazul tăierilor de pe Râul Şes, din Parcul Naţional Retezat. Deşi mulţi se aşteptau la demisii, ori demiteri după raportul dur întocmit de specialiştii Academiei Române, este vorba doar de sancţiuni anemice. Mai mult, Direcţia Silvică Deva refuză să dea date despre sancţiunile aplicate, în premieră, personalului silvic şi conducerii unităţii. Până acum, echipele de control care au poposit în Retezat au aplicat sancţiuni doar firmelor care au exploatat lemnul.

Tăierile “dezordonate” din Retezat s-au lăsat cu sancţiuni blânde, unele ţinute încă “la secret”

Raportul numit “Constatări privind exploatările forestiere din Parcul Naţional Retezat (Unitatea de producţie III Râul Şes)” a aruncat în aer toate rezultatele de până atunci făcute de mai multe instituţii cu atribuţii de control şi a confirmat sesizările făcute de jurnalişti: “Amplificarea atacurilor de gândaci de scoarţă în UP III Râu Şes se datorează modului în care au fost gospodărite arboretele din această zonă”. Comisia independentă avea mandat de la ministrul Mediului să refacă verificarea în teren, după ce László Borbély recunoştea: “Controlul Regiei Naţionale a Pădurilor nu a fost satisfacător!”. Ministrul se baza atunci pe rezultatele comunicate de propriul corp de control: “S-a tăiat o cantitate de lemne mai mare decât ceea ce era prevăzut în avizul Parcul Naţional Retezat şi au fost vreo două drumuri care nu aveau toate avizele. Vom vedea după descinderea ultimelor controale ce măsuri vom lua, deocamdată, vreo 13 metri cubi de lemn, care a fost clar că au fost tăiaţi ilegal, au fost confiscaţi şi s-au aplicat amenzi. […] De asta este o Regie (RNP-Romsilva – n.red.), ca să îşi asume răspunderea şi fiţi convinşi că am eu puterea ca să îi conving că dacă e nevoie de sancţiuni, să îi sancţioneze pe cei care se fac vinovaţi”, a declarat Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, prezent, în noiembrie, la Deva.

În urma intervenţiei ziariştilor, ministrul Mediului a aprobat şi înfiinţarea unei comisii independente pluridisciplinare care să investigheze situaţia exploatărilor de masă lemnoasă de pe râul Şes, din Masivul Retezat. Comisia era cerută de mai multe ONG-uri de mediu reunite în Coaliţia pentru Mediu încă de la începutul lunii octombrie, dar adresa nu ajungea la şeful ministerului. “Mai mult, la interpelările noastre, şi ceilalţi adresanţi (Academia Română şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice) ne-au comunicat că nu au reuşit să intre în vreo formă de colaborare instituţională cu Dvs pe această temă punctuală. […] Indiferent de măsurile preconizate pentru viitor, anchetarea stării de fapt ce a decurs din practicile de exploatare desfăşurate până la această dată trebuie continuată şi finalizată corespunzator. Ministerul Mediului şi Pădurilor nu se poate sustrage de la această acţiune fără a-şi cauza un grav prejudiciu”, scrie în comunicatul trimis de Coaliţia de Mediu.

I-au iertat şi i-au sancţionat

“Recoltarea arborilor de către agentul economic s-a făcut, cu prioritate, pe criterii valorice, arborii debilitaţi sau în curs de uscare rămânând în picioare. […] În aceste condiţii, au rămas în teren atât arbori debilitaţi cât şi cantităţi semnificative de resturi de exploatare de mari dimensiuni din speciile de răşinoase (în special, molid), favorizând astfel dezvoltarea în masă a populaţiilor de ipidae aflate, până la iniţierea acestor tăieri, într-o stare de echilibru de mediu”, scrie în raport comisia coordonată de singurul academician silvicultor din ţară, Victor Giurgiu. După apariţia raportului, surse din cadrul Romsilva dădeau ca sigură demiterea directorului Administraţiei Parcului Naţional Retezat (APNR), Zoran Acimov, şi a şefei Consiliului Ştiinţific al PNR, Erika Stanciu, şi “scoaterea cu faţă curată” a silvicultorilor hunedoreni. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Hunedoara, Horea Golea, spune că nu este abilitat de conducerea instituţiei să dea detalii despre sancţiunile aplicate de Romsilva personalului din subordine. Se pare însă că amenzi au primit atât cei din Direcţia Silvică Deva – directorul Emil Ignat şi directorul tehnic, Alin Păsărel -, dar şi cei de la Ocolul Silvic Retezat, începând cu şeful de ocol, Viorel Dumitrescu şi pădurarii din subordine. Se pare că “imunitatea” acestuia a fost asigurată “de la vârf”, din moment ce a fost coleg de facultate cu Gheorghe Flutur, nume asociat de nenumărate ori de presă cu mafia pădurilor, deşi “Revista Pădurilor”, numărul 3 din 2005, reia o declaraţie făcută de acesta la o întâlnire organizată de Academia Română unde Flutur, în acea vreme ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a participat: “Domnul ministru Gheorghe Flutur a expus principalele componente ale programului de guvernare în domeniul silviculturii, cu referire specială la desăvârşirea reconstituirii dreptului de proprietate asupra pădurilor, la consolidarea proprietăţii forestiere, la amenajarea pădurilor, la înlăturarea gravelor deficienţe din domeniul exploatărilor forestiere, la necesitatea depolitizării silviculturii”.

Una spun, alta fac

Bineînţeles că celebrul membru al PDL s-a şi ţinut de cuvânt: Emil Ignat este membru PDL şi cotizează serios la partid: într-un articol publicat de presa locală în martie 2011 şi intitulat “Cotizaţii de partid de peste 97 de milioane de lei într-un an – Un parlamentar şi 4 directori, linie de credit pentru PDL Hunedoara”, redactorul Monica Kis scrie: “Cinci membri PDL din judeţul Hunedoara au cotizat în anul 2010 cu peste 10 salarii minime brute pe ţară”. În acel top, directorul Direcţiei Silvice Hunedoara, Emil Ignat, a ocupat un onorabil loc trei: “Direcţia Silvică Hunedoara, condusă de un membru PDL cu dare de mână. Emil Ignat, directorul coordonator al Direcţiei Silvice Hunedoara a cotizat şi el la organizaţia PDL Hunedoara cu peste 11 mii de lei. Şi acesta a fost numit în anul 2009 ca director coordonator al Direcţiei Silvice pe judeţul Hunedoara”.

Mai mult, o anchetă făcută de redactorii Jurnalului Naţional despre compania austriacă, Holzindustrie Schweighofer, un jucător însemnat pe piaţa mondială a lemnului, compania la care a ajuns mare parte din lemnul tăiat de pe Valea Râului Şes, îi înşiruie într-o listă pe cei consideraţi: “Codiţe româneşti pe topoare austriece”. Este vorba despre: “o listă cu oficiali de la nivel local şi organe de control care pun înaintea interesului statului interesul «Holzindustrie». Unii ar numi această răsturnare de interese «corupţie». Alţii, «oportunitate». Între cei menţionaţi pe listă se află şi Ignat Emil Constantin (director coordonator al DS Hunedoara)”, aşezat între colegi de-ai săi, şefi la direcţii silvice din judeţele învecinate. De la apariţia primelor imagini pe pe Valea Râului Şes, în iulie 2011, Emil Ignat a susţinut mereu că silvicultorii au apărat de fapt pădurea de gândacul de scoarţă şi s-a scos exclusiv lemn bolnav, atacat de ipide, raportul întocmit de specialiştii trimişi în teren de Academia Română l-a contrazis flagrant: “Sub aspect calitativ, s-a constatat că inventarierea şi marcarea arborilor propuşi să fie extraşi […] s-a făcut în mod necorespunzător, urmărindu-se cu predilecţie arbori valoroşi din punct de vedere dimensional şi sortimental, fără a se ţine cont de scopul tăierilor de conservare”.

Cu toate acestea, Emil Ignat declara într-un cotidian local, în 27 iulie 2011, la nicio săptămână după izbucnirea scandalului cu tăierile din Parcul Naţional Retezat, că: “2011 fiind declarat de către ONU «Anul internaţional al pădurilor», Direcţia Silvică Hunedoara şi-a propus promovarea unei gestiuni corecte a tuturor tipurilor de pădure, conservarea şi dezvoltarea durabilă a acestora. Pădurea devine mai valoroasă ca aurul, cu cât o îngrijeşti mai mult”.

Au rămas nemulţumirile

Silvicultor german care a sesizat situaţiile întâlnite pe teren Academiei Române, inginerul Gheorghe Cionoiu a trimis recent o scrisoare deschisă adresată lui Dan Munteanu, peşedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) şi membru în Consiliul Ştiinţific al PN Retezat. Cionoiu spune că l-a contactat telefonic pe acesta încă din iulie 2010 şi, patru zile mai târziu, Dan Munteanu i-ar fi trimis un mail: “Mulţumesc pentru informaţii. Nişte investigaţii suplimentare ar fi totuşi necesare…”. Acum, inginerul silvic vrea să afle dacă preşedintele CMN a declanşat cumva acele investigaţii suplimentare: “Conform informaţiilor pe care deţin, Consiliul Ştiinţific al PNR nu a întocmit însă nici până azi un referat în care să analizeze situaţia din bazinul Râu Şes. […]. În caz contrar vă rog să interveniţi pentru a se face public referatul respectiv”.

Mai mult, în 18 decembrie, un alt membru în CS al PNR, inginerul Mircea Vergheleţ, director al Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, fost şef la Arii Protejate din cadrul RNP a declarat: “Având în vedere numărul mare de echipe de anchetă venite deja în zonă din partea a diverse instituţii, CS nu şi-a propus să realizeze o asemenea acţiune”. Academicianul Dan Munteanu a vorbit însă despre situaţia din bazinul Râu Şes în 18 noiembrie, în cadrul unui simpozion găzduit de Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti, încercând, potrivit opiniei silvicultorului, să dea vina pe firmele care exploatau: “Membrii comisiei au fost […] pe teren. V-aş putea spune că concluziile membrilor consiliului nu au fost atât de pesimiste, pe cât a fost făcut tapajul mai ales pe Internet […]. Ceea ce este într-adevăr deplorabil este modul în care s-a făcut acolo exploatarea: deci, cei care au fost acolo cu drujbe şi cu securi – ăia au fost nişte derbedei. O tăiere la ras, o rărire, se poate – dumneavoastră ştiţi mult mai bine decât mine – aveţi experienţă, se poate face într-o formă civilizată, organizată, tras lemnul în mod, hai să zic pe nişte căi mai limitate, nu lăsate: erau capete, vârfuri de arbori, crengi, cum să zic, o vraişte era şi într-adevăr asta a creat – şi oricui care merge acolo creează – era, mie mi-a făcut impresia bombardamentelor care le vedeam în filmele ruseşti, când îi bombardau şi cum zburau mestecenii din pădurile lor”.

Prin urmare, inginerul Gheorghe Cionoiu îi cere academicianului să-şi scrie public punctul de vedere: “Să aveţi amabilitatea de a comenta consecinţele profundei contradicţii dintre concluziile studiului publicat sub egida Academiei Române şi a ASAS, pe de o parte, şi concluziile pe care le-aţi prezentat dumneavoastră în cadrul simpozionului găzduit în data de 18 noiembrie de Casa Oamenilor de Ştiinţă, pe de altă parte”.

About Laura Oană