Nepăsarea autorităţilor şi întârzierile sunt plătite tot de cetăţeni. Borcanele, cutiile de conserve şi PET-urile scumpesc meniul zilnic

Articolul a fost vizualizat de 998 ori

Producătorii din România se confruntă cu un impas din cauza întârzierilor în organizarea unui sistem coerent de reciclare. Din cauza ratei reduse a sortării şi recuperării deşeurilor reutilizabile, producătorii riscă acum biruri mai mari. Impactul final se va resimţi, în cele din urmă, în buzunarul consumatorilor de rând. 

supermarket_5Conform legii, pentru fiecare producător de conserve, apă, vin, sucuri sau bere sunt prevăzute limite de recuperare a ambalajelor sale. Standardele prevăd o rată a reciclării de 60 la sută pentru sticlă, 22 la sută pentru plastic şi 50 la sută pentru metal. Până la sfârşitul lunii trecute producătorii trebuiau să raporteze Administraţiei Fondului de Mediu (AFM) procentele de colectare şi reciclare pe care le-au realizat din ambalajele lor. Primele date arată că majoritatea producătorilor de alimente nu au respectat normele impuse de autorităţile de mediu, iar în acest caz legea prevede o amendă de doi lei pentru fiecare kilogram de ambalaj nereciclat. De altfel, Eco-Rom Ambalaje, asociaţia care reciclează deşeurile de ambalaje în locul producătorilor şi importatorilor care pun pe piaţă produse ambalate, a fost amendată de AFM cu aproape 12 milioane de euro, pentru că în urma unui control s-a stabilit că societatea nu a atins ţintele de colectare a deşeurilor. Totuşi, Eco-Rom a contestat concluziile controlului şi aşteaptă soluţionarea cauzei. Pentru că nu au reuşit să se încadreze în termene şi norme, producătorii, pe de altă parte, cer o amânare cu 3 luni a termenului de conformare. Altfel, singura soluţie, spun ei, este să transfere amenzile în preţul alimentelor.

Cumpărătorii de conserve scapă „mai ieftin”

Reprezentanta societăţii Rotina din Hunedoara, producător de conserve din carne şi mixte (porc şi vită, dar şi legume cu carne), Tania Manole, spune că valorificarea deşeurilor se face într-o proporţie foarte redusă în România, aşa că taxa pe care o vor plăti producătorii se triplează. „Odată ce valoarea acesteia creşte de trei ori, este clar că majorarea taxei se va resimţi în preţul final. Nu am făcut un calcul riguros deocamdată. La noi, ambalajele fiind mai uşoare, chiar triplarea taxei nu va duce la o majorare exagerată, deşi bineînţeles că va fi o creştere a preţului produselor pe piaţă.” Deşi la nivel naţional s-a vehiculat o dublare la preţul conservelor şi a apei minerale şi o majorare cu 30 la sută la restul alimentelor, producătorii hunedoreni vorbesc şi ei de eventuale scumpiri, însă cifrele nu sunt înspăimântătoare. „Noi avem externalizat serviciul de recuperare a deşeurilor. Avem un contract cu o firmă în acest sens. Însă în ceea ce priveşte populaţia, marea majoritate a ambalajelor metalice ajung la grămadă, în gunoiul menajer. Cine să mai stea să le recicleze?… Probabil că preţul conservelor va creşte cu aproximativ 2 la sută”, adaugă hunedoreanca Tania Manole. Hunedoreanca spune că recipientele metalice în care sunt conservate alimentele procesate şi ambalate de Rotina sunt produse în România şi aduse de la Bucureşti sau Olteniţa. Potrivit acesteia, o cutie de conserve costă, în acest moment, aproximativ între 40 şi 70 de bani, în funcţie de mărime.

Recipientele metalice, codaşe la reciclare

În oraşul reşedinţă de judeţ autorităţile au încheiat o colaborare cu Eco-Rom Bucureşti şi Salubritate SA. Potrivit lui Mircea Darie, reprezentantul societăţii amintite, este vorba de un parteneriat prin care Eco-Rom a pus la dispoziţie containere pentru colectare selectivă pentru plastic, hârtie şi sticlă cu o capacitate de 2,5 metri cubi. În plus, în 2014 autorităţile devene au amenajat şapte puncte de colectare subterane (îngropate) a gunoiului menajer şi a deşeurilor reciclabile. Containerele au 1,5 metri cubi. Lângă platformele de colectare din Deva autorităţile au amplasat încă 22 de containere, fiecare cu o capacitate de 4 metri cubi. „În plus, am distribuit la instituţii pu­blice pubele şi containere, conform Legii 132, pentru ca acestea să poată face colectarea selectivă”, adaugă Mircea Darie. Potrivit acestuia, în Deva cutiile din metal (cutii de conserve, spre exemplu) sunt colectate doar la depozitul temporar, unde deşeurile biodegradabile sunt separate de un magnet, care extrage recipientele de acest tip. La începutul anului 2011, partene­ria­tul dintre Eco-Rom, Salubritate şi autorităţile locale a fost extins şi în Simeria şi Călan. În Deva au fost amenajate 85 de platforme (puncte de colectare) selectivă, în Simeria – 15, iar în Călan – 19. Cantităţile de deşeuri din plastic reciclate au crescut, de la numai 72 de tone în 2010, la peste 500 de tone trei ani mai târziu. Sticla reciclată totalizează între 10 şi aproape 40 de tone, însă la capitolul reciclarea deşeurilor metalice rămânem deficitari.

Borcanul scumpeşte şi mierea

Reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedoara (ACA), Iosif Korb, confirmă că taxele de mediu pentru ambalaje se vor reflecta în preţurile produselor. „Încă nu am făcut nişte calcule, ca să vă pot spune cu exactitate cu cât se va scumpi mierea, însă este foarte posibil ca preţurile să crească. Nu avem încotro, pentru că aceste taxe de mediu trebuie plătite, iar adaosul se va resimţi mai întâi la nivelul producătorilor, apoi la procesatori şi, în cele din urmă, la consumatorul final. Noi am plătit şi până acum nişte sume pentru reciclarea ambalajelor, însă după anunţurile făcute de autorităţi ne aşteptăm la mo­dificări care ar putea creşte costu­rile şi, implicit, preţurile. Iosif Korb adaugă că ACA Hunedoara, prin magazinul Apicola, comercializează în acest moment mierea polifloră cu preţul de 19, până la 20 de lei pe kilogram. Mierea de salcâm, pe de altă parte, este mai scumpă: 29 de lei. Doar vremea bună îi mai poate ajuta pe stupari, astfel încât aceştia să poată menţine preţul cât mai scăzut, dacă nu neschimbat la miere. „Anul ăsta apicultorii au ieşit din iarnă în condiţii bune. A fost o iarnă blândă, albinele au zburat din stup de câteva ori… Însă noi ne temem de iernile calde pentru că, dacă iarna nu-i la locul ei, primăvara riscă să apară îngheţurile târzii. Iarna 2013-2014, de pildă, a fost foarte călduroasă, dar anul 2014 a fost cel mai slab pe care l-am trăit. Toată clima e dată peste cap, aşa că nu putem garanta ce vreme şi ce producţie ne vor aduce lunile vii­toare.” România trebuie ca până în 2020 să ajungă la un grad de reciclare a deşeurilor de 50%, faţă de numai 5% în prezent.

About Ada Beraru