Castelul Corvinilor pierde şansa restaurării pe fonduri de la Uniunea Europeană

Articolul a fost vizualizat de 728 ori

Proiectul de restaurare a Castelului Corvinilor depus de Primăria Hunedoara la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest a fost respins. Administraţia locală poate contesta evaluarea realizată de ADR Vest, însă şansele ca proiectul să treacă sunt mici, iar în lipsa fondurilor europene, autorităţile trebuie să găsească alte soluţii pentru lucrările necesare castelului, un monument pentru care statul român n-a mai alocat fonduri în ultimii ani.

castel (10)
În toamna anului 2014, admi­nistraţia locală din Hunedoara a reuşit să ducă la bun sfârşit, prin resurse proprii, lucrările de restaurare la acoperişul Castelului Corvinilor. Reparaţiile de urgenţă la acoperiş şi şarpante şi înlocuirea ţiglăriei degradate de pe Aripa Bethlen şi Turnul Toboşarilor au fost finanţate integral din bugetul Primăriei Hunedoara, printr-o investiţie de aproximativ 1,2 milioane de lei. Între timp, din anul 2010, statul român, prin Ministerul Culturii, nu a mai alocat fonduri pentru Castelul Corvinilor şi aceasta în condiţiile în care monumentul din Hunedoara se numără printre brandurile importante ale României şi atrage un număr impresionant de vizitatori din afara ţării.

De ce a fost respins proiectul
Primăria a încercat accesarea fondurilor europene prin Programul Operaţional regional 2014 – 2020. În iulie, a depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest proiectul cu titlul „Restaurarea şi Valorificarea Durabilă a Patrimoniului Cultural Castelul Corvinilor”, prin care spera să obţină o finanţare de circa 22 de milioane de lei. Răspunsul de la ADR Vest a venit zilele trecute. „Am primit o adresă de la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest în care am fost înştiinţaţi că a fost respinsă cererea de finanţare, pentru încălcarea a cel puţin zece criterii, privind elaborarea acestuia”, a precizat Dan Bobouţanu, primarul Hunedoarei. El a informat că primăria va face o contestaţie la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, în termenul celor 30 de zile prevăzute de lege, sperând că în final proiectul va fi declarat eligibil pentru a primi finanţare. Primarul mai susţine că printre motivele care au dus la respingerea proiectului a fost întocmirea necorespunzătoare a documentelor de către firma de consultanţă şi elaborarea unui certificat de urbanism anterior. Valoarea contractelor acestor servicii pentru întocmirea proiectului s-a ridicat la 320.000 de lei. Sunt însă şanse mici ca, după reevaluarea proiectului, acesta să fie aprobat, susţin reprezentanţii Primăriei Hunedoara. În această situaţie, cel mai probabil, administraţia locală va trebui să finanţeze din fonduri proprii lucrările de restaurare necesare edificiului.

Reparaţii necesarecastel (12)
Proiectul de restaurare a monumentului istoric depus la ADR Vest era considerat de admi­nistraţia locală unul bine pus la punct. El prevedea lucrări de intervenţie la castel, atât la exterior cât şi în curţile interioare. „În prima etapă de intervenţii se va urmări stoparea proceselor biologice, aplicarea de tratamente de preconsolidare, efectuarea de operaţiuni de extragere a sărurilor şi îndepărtarea rosturilor căzătoare. În următoarea etapă se vor aplica procedee de curăţire şi tratamente de consolidare, se vor realiza operaţiunile de taselare şi întregirile volume­trice necesare, completările de rosturi, se va trece la realizarea blocurilor de piatră şi realizarea reconstituirilor volumetrice. La final se vor efectua operaţiuni de hidrofugare a suportului litic, acestea fiind considerate şi tratamente finale în procesul de restaurare-conservare”, informa Primăria Hunedoara.
Urmau să aibă loc lucrări de eliminare a igrasiei din pereţii Castelului Corvinilor, adiacenţi curţilor interioare, să fie create spaţii noi vizitabile şi să fie restaurate încăperile din incinta castelului. Proiectul mai prevedea restaurarea spaţiilor interioare existente şi reintroduce­rea în circuit a unor spaţii nou create prin reconstituirea planşeelor la cotele unde acestea existau în trecut. Urmau lucrările de igienizare, curăţire, plombare, rostuire, de desfacere a tencuielilor de ciment şi de refacere a acestora cu tencuieli şi zugrăveli respirante pe bază de var, restaurări ale picturilor şi recondiţionări ale elementelor de tâmplărie, lucrări de restaurare a tavanelor de lemn, precum şi de revizuire totală a instalaţiilor, Proiectul mai prevedea renunţarea la încălzirea pe gaz şi trecerea la încălzirea electrică.

Povestea restaurărilor Castelului Corvinilor
Castelul Corvinilor, unul dintre cele mai importante monumente istorice din România, a fost construit în secolul XV, în vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara. Proiectul lui Ioan de Hunedoara a fost continuat de soţia sa, Elisa­beta Szilagyi, şi apoi de familiile nobiliare care au avut în stăpânire cetatea, cea mai mare contribuţie în schimbările aduse arhitecturii castelului fiind reali­zată în vremea principelui transilvan Gabriel Bethlen. Castelul are o istorie îndelungată a restaurărilor.
La începutul anilor 1800 a fost transformat, susţin cronicarii vremii, într-un castel cavaleresc înzestrat cu tunuri, rondele şi poduri mobile. Cele mai ample lucrări de restaurare au avut însă loc la sfârşitul secolului al XIX-lea, după ce, în anul 1854, o mare parte a cetăţii din Hunedoara s-a năruit în urma unui incendiu mistuitor, iar timp de peste un deceniu, monumentul a rămas în ruină. Castelul Corvinilor a intrat la sfârşitul anilor 1860 într-un amplu proces de restaurare şi de reparaţii. Autorităţile locale au cerut statului austriac ca monumentul să fie transformat într-un sediu admi­nistrativ al judeţului Hunedoara, dar solicitarea le-a fost respinsă în favoarea renovării acestuia ca reşedinţă de vacanţă a principilor habsburgi. Potrivit unor istorici, refacerea castelului s-a făcut şi cu ajutorul localnicilor, care au contribuit cu bani. De asemenea, macheta Castelului Corvinilor, care este păstrată şi în prezent la castel, era purtată prin oraşe, iar oamenii erau invitaţi să doneze bani pentru repararea monumentului istoric.

Nicolae Iorga, supărat pe rezultatul lucrărilor
La capătul a aproape 40 de ani, cu perioade de întrerupere a lucrărilor în care monumentul medieval s-a aflat în şantier, castelul a căpătat un aspect cochet, fiind împodobit cu materiale şi decoruri moderne pentru acea perioadă. Vizitându-l la începutul secolului trecut, istoricul Nicolae Iorga a criticat aspru rezultatul lucrărilor. „Odată era vorba să se aşeze aici nenorocitul arhiduce Rudolf. Atunci ar fi avut rost cheltuielile mari care s-au făcut pentru a căptuşi ruina, care se cuvenea să rămâie ruină, cu strălucirea ţiglelor, basalturilor, auriturilor, sticlăriilor noi, cu bogăţia stemelor şi podoabelor de odinioară. Aşa însă, o astfel de prefacere, în material nou, pretenţios şi vulgar, e ca şi cum s-ar fi gândit cineva să îmbrace în rochie de bal din vremea ei de alminterea scheletul unei împărătese moarte demult”, scria Nicolae Iorga, în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească” (1906).

Lucrări ample de restaurare a Castelului Corvinilor au avut loc şi în anii 1960, iar în perioada 1997 – 2010, Ministerul Culturii a alocat anual fonduri pentru lucrările de reabilitare necesare. Contractul de execuţie derulat de SC Castrum Tim a fost denunţat în 2010 de minister, care şi-a motivat decizia prin nerespec­tarea de către firma privată a contractului de prestări servicii. „În urma unei inspecţii efectuate la 2 iulie 2009 s-a constatat că la Castelul Corvinilor se fac alte lucrări decât cele din proiectul avizat. S-a dispus încetarea lor, iar după ce au fost decontate ultimele lucrări executate de Castrum Tim, obiectul contractului a fost reziliat”, informa în 2010 Dan Nicolae Bucşu, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, de la acea vreme.

About Daniel Guta