Avram Iancu, primul român care a traversat înot Canalul Mânecii, doar în slip şi cască

Articolul a fost vizualizat de 959 ori

 

MARE Avram Iancu

„Am urmărit, până târziu, traseul lui Avram Iancu, pe care îl afişa Channel Swimming Association. Peste zi lucrurile par mai simple, deşi este uluitor când realizezi câte faci tu într-o zi, câte ore trec şi cum cineva are pute­rea de a înota permanent, în tot acest timp. Ce formă fizică poate căpăta de la Dumnezeu un astfel de om şi ce psihic!? La ce se poate gândi, în cele 17 ore de înot, când noi ne plictisim pe scaunul de la birou?!… Se înnoptează şi te cuprinde frica să ştii un om în apă, oricât de antrenat ar fi. Am adormit cu gândul acesta. Ieri, un atlet britanic a murit încercând să traverseze Canalul Mânecii, astăzi, un român a reuşit să-şi împli­nească visul. Felicitări, Avram! Cu tine şi noi am trăit un vis!”, posta în pagina de socializare a hunedoreanului Raluca Butan, una dintre susţinătoarele lui.

18 ore de înot, „târât” de curenţi

A încercat de trei ori să traverseze în condiţii extreme Canalul care desparte Marea Britanie de Franţa şi, nevoit să renunţe după ce era cât pe ce să-şi vadă visul cu ochii, a încercat, din nou, în 29 august, şi a reuşit, după o amânare de mai bine de o lună! Hunedoreanul a parcurs 62 de kilometri, în 17 ore şi 54 de minute, între Anglia şi Franţa, terminând cursa în jurul orei 4 dimineaţa, ora României. Asta după ce, ini­ţial, a înotat 43 de kilometri pe Dunăre, în 10 ore şi 30 de minute, ca antrenament pentru Canalul Mânecii. Bibliotecarul din Petroşani, pasionat de triatlon, a vrut să fie primul român care traversează Canalul Mânecii. Cum a ajuns să aleagă un asemenea obiectiv? Zice că a făcut triatlon: înot, ciclism şi alergare şi a citit despre istoria traversării Canalului. Aşa a aflat că, până acum, niciun român nu l-a trecut înot şi a vrut să fie el cel care o face. Sigur, Avram Iancu spune că mai este un australian de origine română care a traversat Canalul, Dan Canta, însă un român născut şi „chinuit” în România, după cum singur afirmă, cu umor, încă nu avem. E drept, l-a ambiţionat şi faptul că poartă numele unui erou al transilvănenilor. Este o întâmplare sau părinţii au făcut asta dinadins, s-au întrebat, dintotdeauna, prie­tenii: „Eu am mai spus şi cu alte ocazii: întâmplare sau nu, încerc să mă ridic la înălţimea numelui pe care-l port şi să reprezint cu onoare numele României peste graniţe”, mărturiseşte Avram.

Prin „Iadul de gheaţă”, pentru Româniaiancu-avram

De acasă, din fotoliu, privind la televizor, pare destul de uşor, însă traversarea Canalului Mânecii este o încercare grea chiar şi pentru cei mai căliţi şi mai purenici dintre noi. „Gândiţi-vă că o asemenea traversare presupune parcurgerea a peste 34 de kilometri, cât este lungimea canalului. Din cauza curenţilor, însă, niciodată un înotător nu va parcurge doar atât. Uneori ajungi să înoţi 41-45 de kilometri, ba chiar şi 70, pentru că apa te poartă cum şi unde vrea ea. Numai ca să vă faceţi o idee, o să vă spun că pe Everest au urcat până acum 6.000 de oameni, în timp ce Canalul Mânecii nu a fost traversat înot decât de 1.300. Asta în condiţiile în care 300-400 de înotători au o tentativă în fiecare an”, explică hunedoreanul care poartă numele eroului transilvănean. De altfel, nu degea­ba, într-una dintre postările de pe site-ul său, angajatul bibliotecii din Petroşani, care e departe de a fi un „şoarece de bibliotecă”, vorbea despre Canalul Mânecii ca despre „iadul de gheaţă”. „Apa în Canalul Mânecii are cam 15 grade, o temperatură foarte scăzută când ai de înotat între 12 şi 18 ore. După 15-16 ore apare hipotermia, cea mai mare problemă a noastră a înotătorilor. În plus, mai e şi vântul, valurile, temperatura aerului, care este mai mică decât cea a apei, mai sunt şi atacurile meduzelor, în condiţiile în care nu am folosit un costum special de protecţie. Regulile organizatorilor acestor traversări, pentru că nimeni nu le face aşa, de capul lui, precizează că nu ai voie să iei pe tine altceva decât un slip, casca şi ochelarii. Atât. Pentru că, de altfel, costumat în neopren, cu cască şi şosete, avem deja un român care a traversat Canalul, într-o competiţie de triatlon”.

Înot din Anglia până-n Franţa, pentru Cuminţenia Pământului

Hunedoreanul a înotat, în apa rece a Jiului, 11 ore,  pentru cauza umanitară a unei fetiţe din Gorj.

Hunedoreanul a înotat și în apa rece a Jiului, 11 ore, pentru cauza umanitară a unei fetiţe din Gorj.

La cea de-a patra încercare de a traversa Canalul Mânecii, Avram Iancu a anunţat că anul acesta va înota pentru Cuminţenia Pământului. Ce l-a făcut să nu renunţe şi să îşi aleagă o asemenea „muză”? „La prima mea încercare, în august 2014, am avut o condiţie fizi­că şi psihică excelentă! Am înotat 41 de kilometri, dar, când mă aflam la numai 7 kilometri de malul francez, organizatorii m-au anunţat că este o problemă tehnică, legată de curenţi şi că îmi va fi imposibil să duc cursa la bun sfârşit. Am renunţat, atunci, însă acesta este regretul meu, pentru că aş fi putut să înot fără probleme încă 10 kilometri. Consider că a fost o eroare de pilotaj. Am fost învins fără să fiu învins! A doua oară am înotat doar 20 de kilometri şi, din cauza vremii, pentru că m-am grăbit şi, tot în 2014, în octombrie am încercat din nou, mi-a fost foarte rău. Era foarte rece, am vomitat şi, în cele din urmă, am abandonat. A treia oară am făcut hipotermie, pentru că traversarea depinde foarte mult şi de soare. Eu, la ultimii curenţi, chiar nu am mai putut. Acum m-am antrenat serios pe Lacul Vidra şi pe Jieţ, unde temperaturile sunt între 9 şi 14 grade, pentru a fi aclimatizat cu apa rece”. 

Avram Iancu

Avram Iancu

„Să păstrăm Cuminţenia acasă!”

Despre posibilitatea de a fi fost informat greşit tocmai pentru a renunţa, hunedorea­nul spune că, după seria de eşecuri, mulţi cunoscuţi au lansat tot felul de idei legate de teorii ale conspiraţiei. Mai ales că, în această vară, hunedoreanul a fost amânat de două ori: „9 – 16 august a fost următoarea fereastră de înot, după programarea ini­ţială de la sfârşitul lui iulie. Acea fereastră avea, însă, alţi patru înotători pe barca mea, înotători legitimi pentru acel moment, eu fiind „rămăşiţă” de anul trecut. Prio­ritate au ei, abia apoi ar fi trebuit să mă înoate şi pe mine”, mărturisea hunedorea­nul, în urmă cu mai bine de trei săptămâni. În cele din urmă, rândul i-a venit abia la sfârşitul lui august: „Ce pot să vă spun este că au am fost foarte deschis cu organizatorii, le-am spus că, dacă voi reuşi, voi fi primul român care a traversat Canalul Mânecii. Ei m-au văzut foarte entuziast… E drept, chiar şi cu acel avertisment de care vă spusesem, eu aş fi putut continua cursa, pentru că au mai fost teme­rari care au făcut asta şi au ajuns pe celălalt mal, însă dacă tu continui în urma atenţionării, traversarea oricum nu îţi va fi recu­noscută, explică hunedorea­nul. Pentru Cuminţenia Pământului am înotat, pentru că eu sunt convins că sunt unele momente în istoria unui popor când acesta trebuie să fie solidar. Ştiu că este un efort mare pentru noi să păstrăm Cuminţenia acasă, însă, dacă nu lupţi pentru un simbol naţional, atunci pentru ce să mai lupţi?”.

 

About Ada Beraru