Dianna Popa-Vasiu, profesoara de “trezire muzicală”. O hunedoreancă îi învaţă pe părinţi cum să dezvolte inteligenţa şi creativitatea copiilor prin muzică

Articolul a fost vizualizat de 984 ori

Diana Popa Vasiu_3
„Căci unde dragoste nu e, nimic nu e: nici soare nu-i, nici viaţă nu-i, iar eu mă simt al nimănui…” Dianna are în braţe o chitară, iar vocea ei însoţeşte alte patru voci de copii. Patru fetiţe: „corul îngerilor!”, îţi spui, inocent şi naiv, lungind vocalele versurilor cu vocile lor subţira­tice. A treia din stânga e chiar fetiţa ei, Ania, pe care Dianna o iubeşte nespus. De la ea, şi pentru ea, a început să (re)construiască o lume. O lume făcută din muzică, înţelegere şi armonie.

„Competiţia nu trebuie să-ţi strice încrederea!”

Dianna însăşi provine dintr-o familie care a iubit muzica şi a avut pian în casă dintotdeauna. „Ai mei mi-au cumpărat pian când am avut botezul, ca să pot cânta la pian de plăcere. Cred că au considerat pianul ca fiind ceva ce ar fi putut să fie frumos pentru o domnişoară. Am făcut câteva lecţii de pian pe la cinci ani, înainte să încep şcoala, cu doamna Doina Ona. De prima zi, însă, nu-mi mai amintesc nimic. Ţin minte doar cum, mai târziu, mă puneam la pian şi cântam. După ce am început şcoala am învăţat foarte repede şi am mers foarte bine. În clasa a doua, deja, aveam primul recital de 45 de minute! Îmi a­mintesc că, în copilăria mică, nu aveam emoţii deloc. Era, probabil, un pic din inconştienţa aceea a copiilor! Eram foarte sigură pe mine. Era, de exemplu, un concurs la Târgu-Jiu şi îmi aduc aminte că doamnele din spate vorbeau ce bine cântă copilul care tocmai era pe scenă. Iar eu mă gândeam: «Staţi, că n-aţi văzut nimic! Să vedeţi ce bine o să cânt eu!» Aveam aşa, o încredere!… Însă după ce am crescut şi am văzut ce se întâmplă în mediul ăsta competitiv, au început şi emoţii­le: competiţia e bună doar într-un anumit fel. Orice ar fi, ea nu trebuie să-ţi strice încrederea!” Nu au tentat-o niciodată alte instrumente. Mai cântă la chitară, de drag, cu copiii. Spune că pia­nul e atât de complex şi de fascinant, încât nu lasă loc de altceva. „I se mai spune instrumentul orchestră. Asta nu însemnă că, dacă ştii să cânţi la pian, poţi să cânţi la orice altceva. Partea de interpretare din muzică este valabilă pentru tot ce ţine de cântat, dar partea de cântat, efectiv, la un instrument, ţine de tehnica pentru instrumentul respectiv, de poziţie, de atac, dacă instrumentul e temperat sau nu…”.

De la concertele regilor, la recitaluri caritabile

În Parcul Dendrologic de la Simeria, alături de trupa Syncreto.

În Parcul Dendrologic de la Simeria, alături de trupa Syncreto.

Ca să ajungă să fie ea însăşi profesoară, Dianna a studiat la Universitatea de Vest Timișoara, secţiile Interpretare Instrumentală şi Pedagogie Muzicală, iar apoi a făcut un masterat în teoria şi interpretarea artelor muzicale contemporane. De-a lungul timpului s-a perfecţionat la pian cu muzicieni de renume, din ţară şi de peste hotare. A obţinut peste 30 premii naţionale şi internaţionale, premii speciale, de excelenţă şi alte distincţii în concursuri şi festiva­luri. A susţinut concerte şi recitaluri în Ungaria, Letonia, Grecia, Germania, concerte cu Orchestra Filarmonicii „Banatul” Timişoara, recitaluri solo, de muzică de cameră, cu solişti vocali, la patru mâini sau ca membru al grupului artistic Syncreto, dar şi o serie de recitaluri foarte îndrăgite, duo: pian şi vibrafon, plus muzică de film. De asemenea, a susţinut recitaluri în Festi­valul „Timişoara Muzicală”, Festivalul „MuziCastel”, la Castelul Huniazilor şi în concertul dedicat Regelui Mihai la Opera Română, din Timişoara. A fost profesor de pian la Colegiul Naţional „Ion Vidu” şi preparator universitar la Facultatea de Muzică din Timişoara. În cadrul proiectului „Recital pentru o cauză”, susţine perio­dic recitaluri cu scop caritabil. Dar, dincolo de toate acestea, Dianna a găsit inspiraţia şi pute­rea necesară pentru a fonda o organizaţie, Asociaţia „DoReMi pentru copii”, care are ca scop educaţia prin artă şi… armonia muzicii ca terapie şi bucurie pentru viaţă.

„Trezirea muzicală” începe cu… Ania!

Ideea cu atelierele „DoReMi pentru copii” a apărut când Ania avea opt sau nouă luni. „Ce exis­ta în oraş, erau nişte

Atelierele "Doremi pentru copii, unde muzica se învaţă cu buucrie.

Atelierele “Doremi pentru copii, unde muzica se învaţă cu buucrie.

activi­tăţi pentru mama şi copil gen gimnastică, masaj… Totul doar pe partea fizică. În ultimii ani auzisem adesea conversaţii între adulţi: « – Vai, ce mi-ar fi plăcut să cânt la pian! Vai, ce mi-ar fi plăcut să cânt la un instrument, dar am avut un profesor sever sau plictisitor!», aşa că s-au îndepărtat de muzică şi de bucuria de a cânta la un instrument. Şi, atunci, m-am gândit că ar fi foarte frumos ca, înainte ca o persoană să înceapă să studieze un instrument, unde se intră în multe noţiuni abstracte, înainte să dea copiii de greul ăsta în care trebuie să-şi adune eforturile, ar fi frumos să ajungă să iubească muzica. Am pornit programele pentru copii între trei şi şase ani şi, în timp, am încercat tot felul de activităţi muzicale cu Ania, care avea, pe atunci, doar un an. Am căutat să văd dacă în lume sunt astfel de programe şi am descoperit că sunt şi că ele se numesc «trezire muzicală». M-am uitat la felul în care m-a structurat muzica pe mine şi pe cei din jurul meu, am citit foarte mult, inclusiv cărţi sau studii legate de influenţa benefică a muzicii în viaţa noastră şi, mai ales, asupra copiilor, apoi am  văzut cât de bine reacţiona Ania, cât de bine şi-a dezvoltat vocabularul şi motricitatea”, povesteşte Dianna.

„Pentru copii beneficiile muzicii sunt imense!”

Atelierele Doremi pentru copii

Atelierele Doremi pentru copii.

A avut şansa de a găsi un om alături de care să-şi construiască visul: Mihaela Adamescu, specialist în comunicare relaţională, cea care avea să-i devină partenerul numărul unu în această aventură care implica pionierat, curaj şi foarte multă deschidere. „Din dragoste pentru muzică, din dragoste pentru copii… Asociaţia «DoReMi pentru copii» are ca scop educaţia non-formală prin artă şi dezvoltarea atitudinilor şi aptitudinilor în ceea ce priveşte educaţia şi comunicarea relaţională, promovarea muzicii ca mod de viaţă şi ridicarea nivelului de conştiinţă legat de bene­ficiile acestora pentru copii şi părinţi. Cum? Prin programe bazate pe încurajare şi maximizarea potenţialului individual al fiecărui copil, ateliere de creaţie, evenimente, seminarii pentru părinţi, implicare în cauzele comunităţii…. De ce? Pentru că beneficiile muzicii sunt imense, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, iar muzica şi jocul sunt mijloacele cele mai plăcute prin care copiii învaţă şi se dezvoltă. Şi cel mai important lucru pe care trebuie să îl imprime educaţia este plăcerea de a învăţa. Programele au luat naştere în 2008. Noi ne asigu­răm că micuţii sunt înconjuraţi de muzică încă din burtică şi până cresc mari, pentru că ştim că muzica le dezvoltă personalitatea, inteligenţa şi le face viaţa mai frumoasă”, explică Dianna.

„Muzica dezvoltă conexiu­nile neuronale”

Din experienţa ei ca profesor muzician, toţi copiii sunt muzicali şi pot învăţa despre ritm, melodie, formă, dinamică şi culori ale sunetelor. Toţi pot atinge competenţe muzicale de bază, adică abilitatea de a cânta în tonalitate şi cu ritm, cu acurateţe. La vârstele cele mai mici, participarea părinţilor, indiferent de abilităţile lor muzicale, este esenţială, spune Dianna. Iar progresele sunt cel mai bine rea­lizate într-o învăţare prin joacă, necompetitivă, accesibilă copiilor. Pentru a oferi o variantă armonioasă de descoperire a lumii micuţilor, din Timişoara, dar şi din Deva, hunedoreanca a conceput două programe: „Muzică şi mişcare” (pentru copiii de la şase luni la trei ani) şi „Bebe music” (pentru copiii de la şase luni la doi ani). A vrut să le dea bebeluşilor cel mai bun start în viaţă, în condiţiile în care un copil află bucuria curiozităţii de a învăţa şi de a descoperi ce îl înconjoară chiar în primele luni de viaţă. „Expunerea timpurie la muzică se va vedea mai târziu în viaţă. Muzica, asociată cu mişcarea, mici exerciţii fizice, cântece cu semne, de leagăn, instrumentele muzicale, socializarea şi muzica clasică aleasă pentru a-i stimula procesele de învăţare… toate acestea îl vor ajuta să-şi dezvolte conexiun­ile neuronale mai repede, îi vor stimula limbajul, urechea muzicală, va învăţa să simtă ritmurile, pentru ca apoi să răspundă la ceea ce deja a auzit: se va mişca, legăna, va gânguri şi va scoate ţipete vesele. Părinţii au ocazia să îşi facă un repertoriu de cântece pentru copii şi să înveţe cum să folosească muzica, dansul şi instrumentele muzicale pentru a spori dezvoltarea bebeluşului”.

Cum să înveţi muzica fără frică

Pentru copiii de la doi ani până la trei ani şi jumătate, Dianna a conceput un alt program: „Music start”, gândit pentru a le creşte copiilor curiozitatea pentru muzi­că, concentrarea, încrederea şi conştiinţa de sine. Cea mai bună alegere pentru a socializa şi a descoperi lumea sunetelor: „La această vârstă, micuţii se exprimă cu uşurinţă prin muzi­că, inventează cântece şi, fără să îşi dea seama, îşi cântă în timp ce se joacă, se mişcă, amuzându-se, preferă ritmurile mai antrenante şi mai rapide! La «Music start», explorăm muzica într-o atmosferă veselă, în feluri specifice vârstei: cântece cu semne, mişcare, rime, dans, bătăi din palme şi instrumente muzicale uşor de manevrat, sunete din natură, jocuri şi poveşti muzicale”, explică Dian­na. Pentru copiii cu vârste cuprinse între trei şi şase ani, hunedoreanca a conceput programul „Educaţie muzicală”, un program de învăţare a muzicii prin bucurie. A fost pariul ei cu propria persoană, convinsă fiind că, la fel ca limbajul, muzica poate fi învăţată într-o manieră prietenoasă, iar pentru asta a folosit metodele specifice unei clase Orff, dar şi specificul metodei Kodaly.

De unde vine tobiţa djembe şi cât de mare e Zidul Chinezesc?

„Comunicarea şi activităţile sunt interesante, uşor de integrat şi atractive. Un copil care participă într-un program

1 Iunie - activităţi cu copiii

1 Iunie – activităţi cu copiii

care are la bază aceste metode se simte încurajat şi apreciat, liber să se expri­me. Care sunt principiile de bază? Corpul îşi transpune emoţiile în exterior, prin mişcări, posturi, gesturi şi sunete, unele automate, spontane, altele – rezultatul gândirii şi voinţei. În muzică, sunt traduse prin mişcări ca respirat, cântat sau folosirea unui instrument muzical. Noile concepte sunt introduse începând cu ce e mai uşor şi abia după ce copilul devine familiar cu ele urmează notaţia. Ritmul este cea mai de bază formă a expresiei umane. De aceea, este necesar pentru copii să cânte, să danseze, să facă ritmuri folosind părţi ale corpului şi instrumente de percuţie”, explică Dianna. Pentru a-i apropia şi mai mult pe copii de muzică, a conceput un modul de 12 lecţii, „Descopăr muzica”: „Folosim jocuri muzicale, cântece, cântece cu semne şi mişcare, facem ritmuri cu instrumente muzicale, bătăi din palme, din picioare, pentru ca totul să fie cu bucurie! Cu «Muzica, în jurul lumii», un alt modul de 12 lecţii, aflăm cât de mare e Marele Zid Chinezesc, de unde vine tobiţa djembe, cum se face muzica la indieni, ce instrument muzical magic aduce ploaia… În acest program explorăm diversitatea muzicii în diferite zone ale planetei noastre, instrumente muzicale, ritmuri specifice şi sonorităţi diferite! Descoperim împreună modul de viaţă al oamenilor, obiceiurile şi muzica din locuri apropiate şi îndepărtate, dar cu siguranţă fascinante!”, adaugă Dianna.

Copiii-muzicieni acumulează de 10 ori mai multă informaţie!

Activităţi "Doremi pentru copii"

Activităţi “Doremi pentru copii”

Apoi, Dianna i-a învăţat pe copiii mai mari de unde vine muzica şi ce e un compozitor, care sunt poveştile lor şi ce au aceştia de spus, ce e o orchestră şi cum am putea inventa noi înşine muzică. Pentru copiii mai mari de cinci ani, Dianna are în program şi ore de studiu al pianului. Pianul, spune ea, îmbunătăţeşte considerabil memoria, concentrarea, atenţia şi are efecte pozitive asupra personalităţii, creşte încrederea de sine, abilităţile de leader şi cele sociale, empatia, sensibilitatea, inspiraţia, motivaţia şi perseverenţa. „Studiile au arătat că, atunci când copiii învaţă să cânte la un instrument muzical, ei sunt dispuşi să acumuleze de zece ori mai multe informaţii decât cei care nu cântă la niciun instrument! De altfel, copiii care încep pianul devreme sunt avantajaţi la şcoală şi învaţă mai repede. Ei devin mai creativi în găsirea soluţiilor şi învaţă limbile străine mult mai uşor. Când descoperă bucuria pianului, neuronii formează conexiuni complexe, necesare copiilor pentru a excela la matematică şi ştiinţe. Muzica presupune împărţiri, fracţii, proporţii şi gândire în spaţiu şi timp, astfel că inteligenţa spaţială creşte cu 80 la sută, pentru că, atunci când cântă, copiii trebuie să gândească în avans şi să vizua­lizeze”, explică profesoara de muzică.

Cum să dezvolţi creierul copilului tău

A conceput toate aceste lecţii ino­vatoare, în conformitate cu nevoile copiilor, pentru a explora arii importante în dezvoltarea fizică şi mentală prin jocuri, poveşti interactive, muzică şi mişcare. „Copiii explorează multe faţete ale experienţei muzicale – vorbire, cântec, mişcare, dans, ascultare, creativitate, concentrare, interacţiuni sociale, lucru în echipă, mişcări de fineţe, coordonare, exprimare a sinelui, încredere in sine, dezvoltare emoţională. Instructorul este partenerul de joacă al copilului. În timp ce îl observă, îi modelează comportamentul şi fac muzică împreu­nă. Atenţia şi concentrarea copiilor este scurtă, unii copii se plimbă sau fug, unii vor sta în braţe, alţii vor observa timizi dintr-un colţ al sălii. Copiii au diferite stiluri de învăţare şi încurajăm părinţii să îi lase să se simtă cât mai confortabil. Când începem educaţia muzicală a copilului? Nu este niciodată prea devreme să te gândeşti la asta! Primii ani de viaţă sunt cei mai importanţi pentru a construi o fundaţie muzicală puternică, momentele cele mai propice fiind de la naştere, până la cinci ani. Cercetările ştiinţifice au arătat că părţile creierului care nu sunt stimulate în primii ani de viaţă se atrofiază. Un mediu muzical bogat contribuie mult la dezvoltarea muzicală a copilului, în aceeaşi măsură în care copiii care cresc în case unde este un vocabular bogat sunt obişnuiţi să vorbească utilizând un vocabular larg”, mai spune Dianna.

Copii comunicativi, încrezători şi autentici

Potrivit profesoarei de muzică, alte studii ştiinţifice au găsit o puternică legătură între dezvoltarea muzicală timpurie

Profesoara de muzică Dianna Popa-Vasiu

Profesoara de muzică Dianna Popa-Vasiu

şi auz absolut, adică posibilitatea de a recunoaşte exact orice sunet, fără referinţa unui instrument. Din 600 de muzicieni testaţi, 40% dintre cei care au început la patru ani aveau auz absolut, faţă de 3 % dintre cei care au început la 9 ani. Hunedoreanca mai spune că muzica dezvoltă inteligenţa lingvistică, pentru că deseori copiii învaţă sau îşi creează propriile cântece, dezvoltându-şi astfel vocabularul, dar îşi dezvoltă şi auzul şi urechea muzicală, fiind mult mai receptivi în învăţarea limbilor străine, dar şi în inteligenţa logico-matematică, capacitatea de a trage concluzii, de a sintetiza. În plus, cine studiază muzică îşi dezvoltă capacitatea de a vedea în spaţiu, capacitatea de proiecţie şi abilitatea de a reproduce prin desen, inteligenţa kinestezică, capacitatea de concentrare a energiei asupra muşchilor şi aparatului locomotor, cunoscută şi sub denumirea de inteligenţa mişcării, specifică sportivilor care ajung să facă performanţă. Muzica dezvoltă, însă şi abili­tăţile motrice mari, dar şi cele de fineţe, aducând tot mai aproape de perfecţiune coordonarea creier-mână, dar dezvoltă şi inteligenţa naturalistă, care implică capacitatea de a face asocieri şi clasificări. Inteligenţa intra şi inter-personală, care implică abilităţi sociale şi de leader, empatie şi sensibilitate, dar şi capacitatea de a-i înţelege pe ceilalţi oameni, sunt, şi ele, dezvoltate prin muzică. „Pe lângă orice expresie artistică, muzica creşte încrederea în sine a copiilor, pe măsură ce ei înţeleg că pot să-şi folosească mintea şi corpul împreună. Copiii timizi se pot desco­peri mai puternici alături de alţi oameni, în timp ce dansează sau cântă tare. Se exprimă şi, astfel, bagajul emoţional pe care îl duc este diminuat, iar copiii devin mai comunicativi şi mai autentici”, spune Dianna. De departe, ăsta e scopul ei şi cel mai mare câştig: o generaţie nouă, care să nu fie adusă la tăcere de teama reacţiilor celor din jur ori a eşecului, o generaţie curată, pregătită pentru a susţine o lume bazată pe înţelegere, respe­ct şi armonie.

About Ada Beraru